Fratele fostului președinte al României, Traian Băsescu, a transmis o cerere de chemare a statului român în judecată la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Mircea Băsescu, prin avocatul său, Nelu Tașcă, cere instanței europene să explice de ce în cazul său instanța care a judecat contestația DNA privind eliberarea condiționată a stabilit menținerea în detenție.

Concret, se arată în documentul trimis CEDO, și intrat în posesia Vocea.biz, starea de sănătate a fratelui fostului președinte este una ”precară” și că motivele menținerii sale în detenție nu ar fi unele obiective ci mai degrabă generate de ”mediatizare excesivă a cazului” cât și de ”presiunile politice.”.

”Arăt faptul că reclamantul Băsescu Mircea este în prezent deţinut ca urmare a condamnării sale şi că acesta are o stare de sănătate precară, astfel cum reiese din documentele ataşate acţiunii. Reclamantul îndeplinește de asemenea condiţiile liberării sale condiţionate, astfel cum va rezulta din înscrisurile ataşate cererii noastre adresată Onoratei Curţi”, a notat avocatul Tașcă în adresa prin care solicită CEDO comunicarea acțiunii statului român.

În acest document avocatul amintește faptul că Mircea Băsescu este fratele lui Traian Băsescu, fost președinte al României și consideră că menținerea acestuia în detenție s-a datorat mediatizării excesive a cazului și a unei pretinse interferențe a politicului în actul de justiție. ”Nu în ultimul rând, arăt faptul că reclamantul este fratele fostului Preşedinte al României, Traian Băsescu şi că acesta este posibil să fie supus unei imparţialităţi din partea justiţiei din România atât raportat la mediatizarea excesivă a cazului său dar şi ca urmare a presiunilor politice exercitate în legătură cu fratele acestuia, încă angrenat în viaţa politică a României, aflată în prag de campanie electorală pentru alegeri parlamentare”, se arată în actul citat.

Avocatul lui Mircea Băsescu detaliază pe larg starea de sănătate a clientului său, catalogată drept ”precară” și evidențiată prin ”boli cardiovasculare” mai vechi, rezolvate prin 2 by-pass-uri, și prin recidive ce impun noi intervenții chirurgicale.

”Începând cu data de 16.06.2016 reclamantul Băsescu Mircea execută pedeapsa în penitenciarul Poarta Albă. începând cu aceeaşi dată, 16.06.2016, odată cu încarcerarea sa, faţă de reclamant a fost realizată procedura de carantină dar şi de efectuare a unor investigaţii medicale, acesta suferind de boli cardiovasculare, fiind operat în cursul anului 2002, când i-au fost montate 4 by-pass-uri.

Cu ocazia încarcerării, acestuia i-au fost repetate investigaţiile medicale raportat la intervenţia chirurgicală suferită, constatându-se că arterele asupra cărora s-a intervenit cu by-passîn cursul anului 2002 sunt deja obturate, fiind necesară o nouă intervenţie. Reclamantul a fost diagnosticat şi cu diabet”, notează apărătorul lui Băsescu.

Avocatul mai scrie că fratelui fostului președinte nu i s-a permis să folosească medicamntele puse la dispoziție de familie, medicamente scumpe, cu efect mai rapid, ci i s-au pus la dispoziție medicamente „ieftine, românești” cu efect lent sau ineficiente.

”De asemenea, a fost suplimentat tratamentul acordat reclamantului, acestuia nefiindu-i permis să folosească medicamente cumpărate de familie, ci numai medicamente furnizate de penitenciar, înlocuitori ieftini ai medicamentelor pe care reclamantul le lua anterior, pe care sistemul penitenciar şi le permite, dar fără o eficienţă similară cu cele pe care putea familia să le furnizeze inculpatului”, se arată în documentul transmis CEDO.

Avocatul lui Mircea Băsescu mai sesizează Curții europene modul lent în care s-a judecat contestația Direcției Naționale Anticorupție împotriva deciziei Judecătoriei Medgidia de eliberare condiționată a lui Mircea Băsescu. Concret, notează avocatul Tașcă, Tribunalul Constanța a stabilit judecarea contestației DNA la 11 zile de la momentul înregistrării dosarului la această instanță.

”Precizăm că durata de soluţionare a măsurii lipsirii de libertate în situaţia arestării preventive este extrem de scurtă, media de soluţionare a unei astfel de propuneri nedepăşind 3-4 zile. Similar, trebuie să i se asigure persoanei condamnate care are vocaţie la liberarea condiţionată, o procedură la fel de rapidă ca şi cea a măsurii arestării preventive, lipsirea de libertate pentru o perioadă excesivă dar şi starea de incertitudine în care se află persoana cu vocaţie la liberare fiind astfel prelungită în mod nelegal.

Îi este încălcat unei astfel de persoane atât dreptul la libertate prevăzut de dispoziţiile art. 5 alin. 3 şi 4 din Convenţie dar şi dreptul la un proces just şi echitabil conferit de dispoziţiile art. 6, alin.l din Convenţie”, se arată în document. În continuare apărătorul precizează: ”În concluzie, întreaga procedură de judecare a cererii de liberare condiţionată a durat 34 de zile, în condiţiile în care reclamantul avea vocaţie la liberarea sa, iar soluţia finală a instanţei de judecată a stabilit reiterarea cererii de liberare condiţionată după alte 3 luni, urmând astfel ca reclamantul să efectueze suplimentar 4 luni de executare a pedepsei până la data când va putea solicita liberarea condiţionată”.

Avocatul arată în documentul citat că decizia în cazul lui Mircea Băsescu ar fi nefundamentată în drept în sensul că indiferent de motivele ce vor fi explicate de către judecători acestea nu se regăsesc cu claritate în legea executării pedepselor. Mai precis, notează avocatul, în cazul lui Mircea Băsescu ar fi fost încălcate drepturile date de articolele 5, alineatul 3 şi 4, şi 6, alineatul l, din Convenţia privind Drepturile şi Libertăţile Fundamentale, referitoare la dreptul la un proces just şi echitabil.

”Astfel cum procedura arestării preventive durează numai între 1 şi maxim 4 zile până la pronunţarea unei soluţii definitive, tot astfel procedura liberării condiţionate trebuie să se soluţioneze într-o perioadă similară de timp”, arată apărătorul lui Băsescu. Acesta mai notează că DNA a reproșat la judecarea contestației că nu a dat dovezi temeinice de îndreptare dar că pe de-o parte legea nu distinge cu claritate care sunt acestea iar pe de altă parte Direcția nu ar fi adus nicio probă concludentă care să îi susțină afirmația.

Avocatul arată că Mircea Băsescu ”a dus la bun sfârşit toate posibilităţile create de sistemul de executare a pedepselor din România”, fapt recunoscut prin decizia Comisiei de eliberări condiționate de la nivelul penitenciarului și că ”în lipsa unor probe suplimentare ale contestatarei, care să susţină legalitatea şi temeinicia criticilor din contestaţia formulată de Direcţia Naţională Anticorupţie, soluţia pronunţată de Tribunalul Constanţa încalcă vădit dreptul la un proces just şi echitabil”.

În motivarea deciziei de menținere în detenție magistrații Tribunalului Constanța notează că Mircea Băsescu nu s-a remarcat printr-o implicare deosebită în diverse activităţi pe durata detenţiei, activitatea sa concretă fiind reprezentată de participarea sa la doar cinci concursuri organizate la nivelul locului de deținere. Aceștia mai arată că prin faptul că nu a fost sancționat pe perioada executării pedepsei și că a respectat regulamentul din penitenciar reprezintă un comportament firesc ceea ce nu este echivalent cu ”un merit”. În cazul lui Mircea Băsescu Tribunalul Constanța a admis contestația procurorilor DNA împotriva deciziei Judecătoriei Medgidia care stabilise eliberarea condiționată a acestuia. Astfel Tribunalul a stabilit ca Mircea Băsescu să execute în continuare pedeapsa de patru ani de închisoare cu executare. Totodată acești au stabilit că Mircea Băsescu poate depune o nouă cerere de eliberare condiționată la începutul lunii februarie 2017. Mircea Băsescu a fost condamnat definitiv de Curtea de Apel Constanța la patru ani de închisoare cu executare pentru trafic de influență în dosarul privind mita de 600.000 de euro pe care a primit-o de la familia lui Sandu Anghel, zis Bercea Mondial. Din această pedeapsă fratele fostului președinte a executat un total de 493 de zile la momentul soluționării contestației procurorilor DNA.