„Multe forţe politice din Europa, și implicit din România, folosesc Bruxelles-ul ca pe un ţap ispășitor pentru neputinţele domestice, iar conceptul de identitate europeană este deseori prezentat la nivel naţional ca o încercare a Bruxelles-ului de a submina identitatea naţională, ceea ce este fals”, a spus Mircea Diaconu în deschiderea unei dezbateri pe care a organizat-o la sediul din Strasbourg al Parlamentului European. Intitulată „Identitatea Naţională și Identitatea Europeană: Complementare sau Contradictorii?”, dezbaterea a prilejuit exprimarea unor puncte de vedere diverse de către invitaţii de la Bruxelles și din România.

Profesorul universitar dr. Markus J. Prutsch, cercetător în domeniul politicilor în cultură și educaţie în cadrul Parlamentului European, le-a vorbit participanţilor despre implicaţiile, perspectivele și politicile care vizează consolidarea identităţii europene. Conform acestuia, a fi european nu distruge ci, dimpotrivă, adaugă încă un strat în „tortul identităţii” fiecăruia dintre noi: locală, regională, naţională etc. Președintele Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ, Simion Hăncescu, a insistat asupra rolului școlii în promovarea valorilor europene și conservarea culturii și identităţii naţionale, subliniind necesitatea unei reforme a educaţiei la nivel european. El a propus adoptarea unui prag minim de alocare bugetară, la nivelul statelor membre UE, pentru propriile sisteme de învăţământ, prag care să asigure și un salariu minim unitar pentru cadrele didactice.

În opinia președintelui Federaţiei Naţionale a Sindicatelor din Industria Alimentară, Dragoș Frumosu, integrarea europeană nu distruge identitatea naţională, dar este dificil pentru români să se considere cetăţeni europeni, în condiţiile în care multe dintre produsele “originale” destinate Europei de Est sunt de calitate inferioară, iar în ceea ce privește salariile și subvenţiile acordate în agricultură încă există discrepanţe semnificative între est și vest. Mircea Diaconu și-a exprimat acordul cu artistul și arhitectul Doru Stănculescu, care a susţinut în intervenţa sa că românii au fost dintotdeauna și sunt europeni. „Nu pot decât să fiu de acord cu Doru Stănculescu. E necesară însă conștientizarea acestei identități și informarea corectă cu privire la

ceea ce se poate face la Bruxelles și ceea ce se poate face la București. De cele mai multe ori, nu e vina celor de aici pentru ceea ce nu se face, ci mai degrabă slăbiciunea celor de acasă”, a declarat Diaconu. Eurodeputatul, vicepreședinte al Comisiei pentru Educaţie și Cultură a Parlamentului European, a arătat că în măsura în care proiectul european nu poate supravieţui doar într-o formă politică și economică, sunt necesare, cu atât mai mult, acţiuni pentru consolidarea identităţii europene. „Coeziunea socială are la bază cultura și educația, iar un proiect axat pe educație politică și civică poate să consolideze atât identitatea europeană, cât și pe cea națională. Vom avea, astfel, o viitoare generație pregătită să ne reprezinte cum se cuvine la Bruxelles și să ne apere drepturile, atunci când va fi nevoie”, a conchis europarlamentarul român.