Preşedintele libanez a acuzat Israelul că utilizează bombe cu fosfor în ofensiva din Liban, cerînd Naţiunilor Unite să facă apel la încetarea imediată a ostilităţilor. În schimb, armata israeliană a dat asigurări că armamentul folosit în Liban respectă normele internaţionale. La rîndul său, Human Rights Watch, organizaţie americană de protecţie a drepturilor omului, a acuzat Israelul că a utilizat, săptămîna trecută, grenade cu fragmentare împotriva unei localităţi libaneze, în timpul unui atac împotriva miliţiilor Hezbollah. Organizaţia a fotografiat grenadele depozitate de artileria israeliană la frontiera cu Libanul, precizînd că un atac efectuat miercuri, cu acest tip de muniţie a ucis o persoană şi a rănit cel puţin 12 civili în localitatea Blida.

Unităţile de blindate israeliene şi-au intensificat, marţi, operaţiunile în zona unei poziţii-cheie din sudul Libanului a grupării Hezbollah. Tot marţi, armata israeliană a atacat o locuinţă din localitatea Nabatyia, provocînd moartea a şapte membri ai unei familii, printre care şi doi copii. Armata israeliană a reluat, marţi după-amiază, bombardamentele asupra părţii de sud a Beirutului, locuită de şiiţi, bastion al Hezbollah. Aviaţia israeliană a bombardat în şase reprize cartierul Haret Hreik, unde se află cartierul general al Hezbollah. O salvă de 16 rachete lansate de Hezbollah a vizat, marţi, tot Haifa, al treilea oraş ca mărime al Israelului, provocînd 15 răniţi. Armata israeliană a anunţat însă că intenţionează să îşi limiteze operaţiunile terestre la zona de sud a Libanului, unde au provocat zeci de victime în rîndurile militanţilor Hezbollah. Cel puţin doi militari israelieni au fost ucişi şi alţi cîţiva au fost răniţi în luptele din apropierea Bint Jbeil.

Condoleezza Rice a sosit în Israel

Mişcarea Hezbollah a respins toate ofertele prezentate pînă la ora actuală, ce conţineau soluţii la criza generată de confruntările dintre gruparea şiită şi armata israeliană. Sursele diplomatice au afirmat că mişcarea Hezbollah nu este dispusă să negocieze o încetare a focului şi cere ca Israelul să se retragă, mai întîi, din regiunea fermelor Sheba şi să elibereze toţi prizonierii libanezi. Mişcarea şiită este însă deschisă discuţiilor privind încetarea tirurilor de rachete, în schimbul suspendării activităţilor militare israeliene în Liban. În schimb, premierul libanez, Fuad Siniora, a promis că va lua în considerare planul prezentat luni, la Beirut, de secretarul de Stat american. Israelul a anunţat că va instaura o "zonă de securitate" în sudul Libanului, pînă cînd va fi instalată în regiune o forţă internaţională. Informaţia a fost dată publicităţii, marţi, de către ministrul israelian al Apărării, Amir Peretz.

Refuzul Hezbollah este un insucces categoric înregistrat de secretarul de Stat american, ce a sosit, luni seară, în Israel, după o vizită efectuată în Liban. Condoleezza Rice a participat la un dineu cu omologul său israelian, Tzipi Livni, iar ieri s-a întîlnit cu premierul Ehud Olmert. Statele Unite, care consideră că Hezbollah şi aliaţii sirieni sînt responsabili de actuala criză din Orientul Mijlociu, doresc ca orice acord de încetare a ostilităţilor să conţină garanţii privind eliminarea ameninţării pe care gruparea şiită o exercită asupra Israelului. Potrivit unor surse oficiale libaneze, la Beirut, Condoleezza Rice a insistat că, înainte de orice încetare a focului, Hezbollah trebuie să se retragă de la frontiera cu statul evreu şi să îi elibereze pe cei doi militari răpiţi la 12 iulie.

Discuţiile dintre şeful diplomaţiei americane şi premierul israelian au făcut referire şi la problema situaţiei umanitare din Liban, unde aproape o cincime din populaţie a fost evacuată din cauza bombardamentelor israeliene. Israelul a anunţat că sprijină iniţiativa înfiinţării unui coridor umanitar, pentru a acorda asistenţă persoanelor sinistrate. Totuşi, premierul israelian a declarat că este decis să continue ofensiva din Liban. Condoleezza Rice s-a întîlnit ieri şi cu preşedintele Autorităţii Palestiniene, Mahmud Abbas. Acesta a cerut încetarea imediată a focului în Liban şi stoparea operaţiunilor în Fîşia Gaza şi Cisiordania.

Atacuri israeliene în Fîşia Gaza

Israelul a lansat, marţi, noi atacuri aeriene în Fîşia Gaza, provocînd rănirea a cel puţin opt persoane. Armata israeliană a declarat că a atacat şi distrus clădiri folosite pentru depozitarea de rachete şi muniţie aparţinînd grupării militante palestiniene Jihadul Islamic. Coordonatorul Naţiunilor Unite pentru Asistenţă Umanitară, Jan Egeland, a afirmat că bombardarea de către armata israeliană a singurei centrale electrice din Gaza reprezintă "un uz disproporţionat de forţă". Forţele israeliene au provocat moartea a 121 de palestinieni în ofensiva din Gaza, declanşată cu o lună în urmă şi avînd drept scop eliberarea unui soldat răpit de militanţi ai grupului Hamas.

Reconstrucţie de miliarde de dolari

Libanul va avea nevoie de miliarde de dolari pentru acoperirea pagubelor. Conflictul din Orientul Mijlociu a afectat semnificativ infrastructura de transport a Libanului, a cauzat pagube în sectorul de turism, a obligat mai multe companii să îşi încheie activitatea în această ţară şi a determinat sute de mii de cetăţeni străni să părăsească ţara. Războiul nu s-a încheiat, însă se evaluează pagubele produse pînă în prezent, la nivelul infrastructurii naţionale, la un miliard de dolari, după ce Israelul a bombardat mai multe şosele, poduri, porturi şi aeroporturi. Totodată, conflictul a exercitat presiune şi asupra lirei libaneze, iar activitatea pe piaţa de capital a fost întreruptă, în timp ce zeci de mii de cetăţeni străini au părăsit ţara. Banca centrală a cheltuit, săptămîna trecută, 500 de milioane de dolari pentru a proteja moneda naţională, dar instituţia dispune de suficiente rezerve valutare, iar presiunile asupra monedei scad în intensitate.

Războiul ar putea determina multe companii să îşi încheie activitatea în Liban, ceea ce ar conduce la un declin economic cu 2% - 3%. Pierderile includ suma de 600 de milioane de dolari sub formă de venituri bugetare, iar Produsul Intern Brut va fi mai scăzut cu circa două miliarde de dolari. Ritmul de creştere a economiei Libanului s-a plasat la 6% înainte de începerea crizei, pe 12 iulie.

Înainte de izbucnirea conflictului, Libanul se confrunta deja cu o datorie publică ce depăşea 35 de miliarde de dolari, echivalentul a aproximativ 180% din valoarea Produsul Intern Brut. Autorităţile urmau să prezinte mai multor creditori o serie de reforme pentru privatizarea sectorului energetic şi a celui de telecomunicaţii, pentru introducerea unor impozite mai mari şi pentru reducerea cheltuielilor bugetare, menite să contribuie la reducerea datoriei. Însă aceste planuri au fost afectate de criza actuală. Ratingurile acordate de agenţiile de evaluare financiară Libanului sînt, de asemenea, influenţate negativ de intensificarea violenţelor, descurajînd investiţiile. Astfel, Standard & Poor's a plasat sub supraveghere ratingul suveran "B minus" al Libanului pentru creditele pe termen lung, cu perspectivă negativă.

Administraţia SUA, dată în judecată pentru gestionarea evacuării din Liban

Un grup arabo-american pentru drepturi civile a depus plîngere împotriva administraţiei de la Washington, pe care o acuză că nu a reuşit să protejeze vieţile a mii de cetăţeni ai Statelor Unite blocaţi în Liban de ofensiva israeliană. Plîngerea, depusă de Comitetul americano-arab antidiscriminare, solicită un ordin judecătoresc de urgenţă, care să oblige Guvernul american să sisteze livrările de armament către Israel atît timp cît mai există cetăţeni americani ce încearcă să părăsească Libanul. Grupul cere şi o decizie care să o oblige pe Condoleezza Rice să ceară încetarea focului şi un ordin care să le ceară oficialilor americani să intensifice eforturile de evacuare şi să utilizeze în acest scop toate resursele pe care le au la dispoziţie, inclusiv mijloace de transport militare şi curse charter comerciale.

Procesul, în care sînt acuzaţi Condoleezza Rice şi secretarul Apărării, Donald Rumsfeld, acuză Statele Unite că nu au coordonat eficient eforturile de evacuare a cetăţenilor americani din Liban după ce Israelul a declanşat ofensiva împotriva miliţiilor Hezbollah, ca reacţie la răpirea a doi soldaţi israelieni. Un purtător de cuvînt al Departamentului Justiţiei a declarat că autorităţile nu au fost informate despre proces şi a refuzat să comenteze informaţiile privind procedura judiciară.

Departamentul de Stat afirmă că în Liban se aflau circa 25.000 de americani în momentul izbucnirii conflictului, iar pînă luni au fost evacuaţi abia 13.600 dintre aceştia. Grupul arabo-american susţine însă că mii de cetăţeni americani rămîn blocaţi în sudul Libanului, fără nici o posibilitate de a primi ajutor. Plîngerea a fost depusă în numele a mai mult de 30 de libanezi-americani, care fie au părăsit Libanul, fie încearcă să plece din zonă de la jumătatea lunii iulie. Guvernul american a trimis nave militare pentru evacuarea cetăţenilor săi din Liban şi a organizat zboruri gratuite pentru transportul acestora din Cipru.

Sprijinul tacit acordat de administraţia de la Washington atacurilor israeliene din Liban a sporit şi riscurile ca militanţii să atace Statele Unite şi interesele americane din străinătate. Autorităţile americane şi europene au intensificat supravegherea grupărilor islamiste, inclusiv Hezbollah, despre care experţii în informaţii susţin că are celule în America de Nord, America de Sud, Europa, Africa, Asia şi Orientul Mijlociu. Totodată, atitudinea administraţiei Bush, care consideră că impunerea unei încetări imediate a focului ar fi contraproductivă, a provocat nemulţumirea multor arabi, într-un moment în care bombardamentele din Liban provoacă tot mai multe victime civile. Autorităţile americane susţin însă că sprijină eforturile pe termen lung împotriva terorismului în regiune.