Misiunea ruso-europeană ExoMars 2016 continuă, în pofida eșecului aparent al modulului Schiaparelli de a asoliza în siguranță, miercuri, pe Marte, conform unui anunț făcut de Agenția Spațială Europeană (ESA), informează Space.com.

Conform specialiștilor de la ESA, se pare că modulul Schiaparelli și-a deschis prea devreme parașuta și și-a aprins retromotoarele pentru un interval prea mic de timp, pe când se afla în cădere liberă prin atmosfera marțiană. Cu toate acestea, echipa de coordonare a misiunii ExoMars continuă să analizeze puținele date transmise de modul și nu a dat încă verdictul pierderii acestui instrument.

În timp ce modulul Schiaparelli cădea spre suprafața lui Marte, cel de-a doua parte componentă a misiunii ExoMars 2016, sonda Trace Gas Orbiter (TGO), și-a aprins motorul principal timp de mai bine de 2 ore și s-a plasat cu succes pe orbita stabilită de experți.

Lansate în martie 2016, modulul Schiaparelli și sonda TGO au călătorit împreună prin sistemul solar spre Marte timp de 7 luni. Modulul Schiaparelli s-a desprins de sonda TGO la 16 octombrie pentru a începe procedurile de asolizare. Conform misiunii, Schiaparelli urma să asolizeze controlat, folosindu-se de frecarea cu atmosfera marțiană, retromotoare și o parașută pentru decelerare. La mai puțin de un minut înainte de a atinge solul marțian, centrul de control al misiunii a pierdut legătura cu modulul.

Asolizarea lui Schiaparelli reprezintă modalitatea de a testa tehnologia necesară pentru trimiterea unui alt rover pe Marte, ExoMars, care își va începe misiunea de căutare a eventualelor urme de viață în 2021 (lansarea va avea loc în 2020 în cea de-a doua fază a programului ExoMars). Schiaparelli este dotat cu baterii ce nu pot fi reîncărcate și poate funcționa timp de cel mult 8 zile la suprafața lui Marte, conform ESA.

Dacă totul ar fi decurs conform planului, după asolizare instrumentele cu care este dotat Schiaparelli ar fi trebuit să facă și măsurători ale dinamicii atmosferice, umidității, presiunii și temperaturii. La acestea s-ar fi adăugat câteva măsurători cu privire la transparența și câmpul electric al atmosferei marțiene — un fenomen produs atunci când praful purtat de vânt se adună sub formă de nori în care se produc descărcări electrice.

Până când roverul ExoMars va ajunge pe Marte, în 2021, sonda TGO va culege date științifice. În prezent TGO se află pe o orbită foarte eliptică, cu o durată de 4 zile. Din ianuarie 2017, sonda va trece pe o orbită mai potrivită pentru culegerea de date științifice — o orbită circulară la altitudinea de 400 de kilometri. Din martie 2018 va începe misiunea științifică a sondei TGO.

Sonda TGO va combina multiple observații și "va produce o hartă tridimensională a atmosferei" lui Marte, conform lui Ann Carine Vandaele, însă principalul obiectiv al sondei este legat de misiunea la sol a roverului ExoMars din 2021.