AMÂNARE Până la clarificarea situaţiei preşedintelui suspendat Traian Băsescu, care va fi decisă pe 29 iulie prin referendum, creditorii României - Fondul Monetar Internaţional (FMI), Comisia Europeană (CE) şi Banca Mondială (BM) - îşi amână vizita în ţara noastră. Anunţul a fost făcut ieri, de premierul Victor Ponta şi ministrul de Finanţe, Florin Georgescu, acesta din urmă afirmând că delegaţia FMI, CE şi BM va începe vizita la Bucureşti în data de 31 iulie, întrucât reprezentanţii instituţiilor financiare nu doresc să fie implicaţi în niciun fel în campania electorală pentru referendum. „Misiunea FMI, CE şi BM va dura în jur de 7 - 9 zile. După încheierea vizitei vor fi legiferate cele cinci măsuri economice anunţate luni (ieri - n.r.) de primul ministru, prin ordonanţe simple sau hotărâri de guvern”, a arătat ministrul de Finanţe. Întrebat cine a avut iniţiativa amânării vizitei la Bucureşti, Ponta a spus că „este o procedură normală”. „Cu FMI avem relaţii de foarte mult timp şi reprezentan?ii săi nu vor să fie implicaţi în campania electorală, ceea ce este absolut normal. Până atunci, campanie electorală, referendum, decizii politice se vor fi luat deja de către poporul român prin vot”, a adăugat primul ministru.

UN RĂU NECESAR Întrebată cum vede situaţia creată de faptul că FMI nu va veni până după referendum şi dacă e de rău augur această amânare, ministrul Muncii, Mariana Câmpeanu, a declarat: „Nu ştiu. Este o decizie pe care a luat-o FMI. Eu vă aduc aminte că am negociat cu FMI chiar înainte ca acest Guvern să fie instalat şi aş putea să spun că am negociat bine şi chiar am mai reparat puţine lucruri care se mai puteau repara” „Pot să afirm cu certitudine că negocierea care a fost făcută la vremea respectivă a fost o negociere defavorabilă României. Pot să spun foarte clar că nu au avut persoane care să ştie să negocieze cu FMI, pentru că erau o serie întreagă de măsuri care puteau fi luate altfel, la alt nivel, şi poate chiar şi în alte domenii”, a adăugat Câmpeanu. Ministrul Muncii a admis că acordul cu FMI a fost necesar, ca şi împrumutul, arătând însă că modul în care s-a negociat a fost unul deficitar.