Un detaşament de patru avioane de vânătoare belgiene F-16 a început, ieri, o primă misiune în cadrul intervenţiei coaliţiei internaţionale în Libia. Două avioane de vânătoare spaniole F-18 au decolat, ieri, la prânz, de la baza italiană Decimomannu din Sardinia, în prima lor misiune în Libia, însoţite de un Boeing 707 pentru alimentare în zbor. Fregata spaniolă Mendez Nunez, submarinul Tramontana şi un avion de supraveghere maritimă se vor adăuga viitorului dispozitiv NATO, pentru a impune respectarea embargo-ului privind armele destinate Libiei. Spania participă la operaţiunea internaţională cu patru avioane F-18 şi un Boeing 707 de alimentare, care au sosit sâmbătă la Decimomannu, venind de la baza Torrejon de Ardoz din apropiere de Madrid. Trei avioane de vânătoare F-16 daneze au participat din nou, în noaptea de duminică spre luni, la operaţiunile coaliţiei în Libia, sub comandament american. Danemarca participă la forţele coaliţiei cu şase avioane de vânătoare F-16, dintre care două de rezervă şi un avion de transport care au ajuns sâmbătă la baza italiană Sigonella din Sicilia, cea mai apropiată de Libia de care dispune coaliţia condusă de SUA, Franţa şi Marea Britanie. Cele şase avioane F-16 promise de Norvegia pentru operaţiunea din Libia au decolat ieri, de la baza Bodoe din nordul Norvegiei, spre Mediterana. Aparatele vor fi staţionate la baza siciliană Sigonella şi îşi vor începe misiunea doar după ce va fi clarificată problema comandamentului, a declarat ministrul norvegian al Apărării. Operaţiunea împotriva Libiei vizează să impună o zonă de interdicţie aeriană, în baza Rezoluţiei 1.973 a Consiliului de Securitate al ONU. Misiunile aeriene franceze au fost şi ele reluate ieri dimineaţă.

Avioanele italiene care au participat, pentru prima dată, duminică, la operaţiunile împotriva Libiei au vizat sistemele antiaeriene ale trupelor guvernamentale din regiunea Benghazi. Circa 20 de persoane au manifestat ieri, în centrul Romei, în favoarea lui Gaddafi şi împotriva participării Italiei la operaţiunile militare. Ministrul italian de Externe, Franco Frattini, a declarat că vrea să verifice conformitatea primelor bombardamente cu rezoluţia ONU, cerând ca NATO să preia conducerea pentru coordonarea operaţiunii şi să se iasă dintr-o simplă “coaliţie a voluntarilor” în Libia. Altfel, a sugerat el, Roma ar putea să nu mai autorizeze utilizarea bazelor sale aeriene. Duminică, o misiune în care ar fi fost implicate avioane britanice Tornado a fost anulată după ce în momentul apropierii de ţintă a fost semnalată prezenţa civililor. Bombardiere americane B-2, invizibile pe radare, au fost trimise într-o misiune de 25 de ore, de la baza lor din Missouri către Libia, pentru a lansa 45 de bombe de 900 de kilograme.

Miniştrii de Externe din UE, reuniţi în cadrul Consiliului Afaceri Externe, au decis, ieri, extinderea măsurilor restrictive contra unor entităţi financiare libiene şi membri ai regimului Gaddafi. UE nu a luat încă o decizie oficială cu privire la sancţiunile vizând sectorul petrolier şi al gazelor naturale din Libia, în condiţiile în care în rezoluţia Consiliului de Securitate ONU include sancţiuni contra companiei petroliere National Oil Company.

· Unul din fiii lui Gaddafi ar fi fost ucis · Khamis Gaddafi, unul dintre fiii liderului libian, a murit din cauza rănilor suferite în urmă cu câteva zile, după o altercaţie cu un pilot militar libian, trecut de partea opoziţiei, informaţia fiind negată de Tripoli. Pilotul militar a deschis focul spre Khamis Gaddafi, în apropierea unei baze militare din cartierul Bab al-Aziziya, în centrul capitalei. Khamis Gaddafi, de 29 de ani, se afla la conducerea unei brigăzi a armatei care ataca oraşe controlate de opoziţie.

O clădire administrativă din complexul rezidenţial al lui Gaddafi din Tripoli a fost distrusă duminică seara, de o rachetă, pentru că adăpostea un centru de comandament şi de control al forţelor libiene. Clădirea este situată la 50 de metri de cortul în care colonelul îşi primea invitaţii de marcă. Circa 300 de persoane s-ar fi aflat în complexul rezidenţial Bab Al-Aziziyah. Explozii puternice s-au auzit anterior la Tripoli, inclusiv în zona reşedinţei lui Gaddafi. O coloană de fum se ridica din sectorul reşedinţei-cazarmă din Bab el-Aziziya, în timp ce apărarea aeriană intrase în funcţiune. Un oficial de la Pentagon a declarat că Gaddafi nu este vizat personal de atacurile coaliţiei. În schimb, ministrul britanic de Externe, William Hague, a sugerat că Gaddafi ar putea fi vizat de raidurile aeriene. SUA îşi vor reduce, în curând, participarea la operaţiunea coaliţiei în Libia, a declarat, ieri, la Moscova, secretarul american al Apărării, Robert Gates.

· Gaddafi se foloseşte de scuturi umane · Colonelul Muammar Gaddafi a ordonat ca civilii să fie folosiţi ca scuturi umane, pentru a evita bombardamentele forţelor aliate, existând chiar informaţii că un şofer dintr-un convoi al armatei a fost legat cu cătuşe de volan, pentru a fi împiedicat să fugă. De altfel, chiar televiziunea libiană de stat a anunţat că susţinătorii lui Gaddafi se îndreaptă voluntar către aeroporturi, pentru a servi ca scuturi umane. Forţele lui Gaddafi i-au obligat pe oamenii din Zawiyat al Mahjoub şi Al Ghiran să iasă din case, le-au dat portretele lui Gaddafi şi steaguri verzi şi îi duc spre Misrata, singurul fief al rebelilor din vestul ţării, pentru a putea intra în oraş şi a-l controla folosindu-se de ei ca de nişte scuturi umane, pentru că rebelii nu ar împuşca femei, copii şi bătrâni. Cel puţin 40 de persoane au fost ucise ieri şi peste 300 au fost rănite de tiruri ale forţelor loiale liderului libian la Misrata.

Gaddafi ar putea recurge la terorism şi la luări de ostatici, în condiţiile în care capacităţile militare clasice nu îi sunt de mare folos. Libia are trei nave militare, două submarine ruseşti din anii ’80, nefuncţionale, precum şi 16 nave de patrulare oferite de Italia pentru combaterea imigraţiei ilegale. Aviaţia militară libiană, depăşită şi blocată la sol de superioritatea aeriană occidentală, nu reprezintă vreo ameninţare.

Turcia acuză Franţa. Turcia a cerut ţărilor NATO să revizuiască planurile unei eventuale intervenţii a Alianţei în Libia, considerând că bombardamentele coaliţiei internaţionale au schimbat datele problemei şi că trebuie protejate vieţile civililor libieni. Turcia nu înţelege de ce Franţa se comportă ca şi cum ea deţine conducerea operaţiunilor militare în curs de desfăşurare în Libia, a afirmat, ieri, ministrul turc al Apărării, Vecdi Gonul. Acesta a remarcat că, “după declanşarea raidurilor împotriva regimului lui Gaddafi, era foarte clar că SUA trebuie să asigure comanda operaţiunilor”. O reuniune a principalilor lideri civili şi militari turci a avut loc, ieri, la Ankara, pentru analizarea situaţiei. Tot ieri, cei patru jurnalişti de la “New York Times” arestaţi în Libia au fost eliberaţi şi se află la ambasada Turciei din Tripoli, a anunţat ministrul turc de Externe, Ahmet Davutoglu.

Premierul bulgar, Boiko Borisov, a criticat operaţiunile militare din Libia ale coaliţiei, afirmând că acestea nu au obiective clare şi ridică numeroase probleme. De altfel, acestea sunt motivele pentru care Sofia nu participă la acţiunile contra Libiei, a adăugat premierul bulgar. În opinia sa, o blocadă economică şi financiară ar fi mai eficientă în a-l determina pe colonelul Gaddafi să se retragă rapid de la putere.

Sute de studenţi greci au protestat, ieri, la Atena, faţă de susţinerea Greciei pentru raidurile internaţionale din Libia. Grecia a anunţat NATO că Souda Bay, precum şi aeroporturile Aktio şi Andravida din centrul ţării sunt la dispoziţia partenerilor de coaliţie. Atena va pune la dispoziţie şi un elicopter pentru operaţiunile de salvare.

Medierea Rusiei. Rusia este pregătită să joace rolul de mediator în soluţionarea conflictului libian, a declarat, ieri, preşedintele rus, care a apreciat că ”este probabilă lansarea unei ofensive terestre”. Medvedev a subliniat că nimeni nu este în măsură să poarte negocieri de pace în această ţară, în prezent. De asemenea, Rusia nu va participa la nicio operaţiune militară împotriva Libiei, a mai anunţat Medvedev. Acesta l-a criticat pe premierul rus, Vladimir Putin, care a denunţat faptul că rezoluţia permite o intervenţie militară străină împotriva unui stat suveran. ”Rezoluţia este deficitară, permite orice şi reaminteşte de apelurile la cruciade din Evul Mediu”, a spus Putin.

Liderul ONU, bruscat de susţinătorii lui Gaddafi. Circa 50 de susţinători ai liderului libian l-au încercuit, ieri, pe secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, în piaţa Tahrir din Cairo. Poliţia şi militarii au intervenit pentru a permite delegaţiei ONU să părăsească zona. Ban nu a fost rănit în incident. Duminică, susţinătorii colonelului Gaddafi, însoţiţi de emisari de la Tripoli au încercat să ocupe misiunea libiană la Liga Arabă, controlată de opoziţie, înainte de a fi îndepărtaţi de militarii egipteni, care au închis misiunea.

Petrolul s-a scumpit după atacurile din Libia. Preţul barilului de petrol a crescut ieri, cu doi dolari, în condiţiile în care atacurile aeriene din Libia şi continuarea turbulenţelor din Orientul Mijlociu au dat naştere la îngrijorări privind oferta de petrol din regiune. Barilul de ţiţei Brent cu livrare în luna mai s-a scumpit cu 1,80 dolari, ajungând, la ora 12.34 GMT, până la 115,73 dolari, după ce anterior a depăşit pragul de 116 dolari, în timp ce barilul de petrol light sweet crude a crescut cu 1,81 dolari, până la 102,88 dolari. Odată ce a devenit mai clară natura intervenţiei militare externe, are loc o nouă escaladare a situaţiei şi există pericolul ca pagubele aduse infrastructurii să fie mai grave, ceea ce ar menţine Libia în afara pieţei petroliere pentru o perioadă mai lungă de timp, a declarat analistul Barclays Capital, Amrita Sen. În prezent, Libia, al 12-lea exportator mondial de ţiţei, produce doar un sfert din cantitatea de 1,6 milioane barili pe zi pe care o producea înaintea războiului, iar livrările peste hotare au fost practic paralizate. Pe termen lung, controlul deţinut de Gaddafi asupra infrastructurii petroliere din Libia ar putea însemna o renegociere a contractelor cu companiile străine, în favoarea ţărilor care nu au participat la atacuri.