Insula Paştelui este încă un mister pentru toţi cei care au auzit, citit despre sau chiar vizitat. Localnicii îi spuneau Rapa Nui şi a fost descoperită de către europeni în 1722.„Science Daily“notează că primii vizitatori ai insulei au estimat că în zonă se aflau între 1.500 şi 3.000 de locuitori, ceea ce părea ciudat în comparaţie cu cele 900 de statui gigantice amplasate în jurul insulei.Conform unei ipoteze, comunitatea înfloritoare a fost martoră a schimbărilor ecologice şi a conflictelor interne care au dus la decăderea populaţiei. În cadrul unui nou studiu publicat în jurnalul „Frontiers in Ecology and Evolution“, specialiştii speră să dezvăluie misterul prin prezentarea unei estimări cât mai exacte a populaţiei susţinute de resursele insulei Paştelui.''Deşi se află într-o zonă complet izolată, locuitorii de peInsula Paşteluiau creat o structură socială complexă şi aceste opere de artă, înaintea apariţiei unei schimbări dramatice,'' a declarat dr. Cedric Puleston, principalul autor al studiului, din cadrul Universităţii California. ''Am încercat să rezolvăm această piesă de puzzle, pentru a ne da seama de numărul maxim al populaţiei înaintea decăderii. Se pare că pe insulă au trăit 17.500 de persoane în momentul apogeului'', adaugă el.

Dovezile arheologice anterioare prezintă faptul că indigenii ajungeau la 1.500 - 3.000 de indivizi în secolul XVIII. Însă numărul populaţiei de pe Insula Paştelui rămâne şi în prezent o controversă. În afară de conflictele interne, decăderea populaţiei a fost pusă şi pe seama ''ecocidului'' în timpul căruia resursele insulei au fost consumate în totalitate de locuitori, astfel că viaţa nu a mai putut fi susţinută de resursele din zonă.

Puleston şi colegii săi au examinat potenţialul agriculturii de pe insulă înainte de apariţia acestui eveniment, pentru a calcula câţi locuitori putea susţine insula. ''Am examinat hărţi detaliate, probe de sol, am amplasat staţii meteo şi am utilizat modele ale populaţiei pentru a estima producţia de cartof dulce“, a declarat Puleston.Echipa a descoperit că pe 19% din insulă se cultivau cartofi dulci, principala sursă de hrană.

Prin intermediul datelor privind rata natalităţii şi cea a mortalităţii la diferite vârste în funcţie de existenţa hranei, cercetătorii au calculat numărul populaţiei pe care producţia l-ar fi putut susţine.