România, o ţară săracă din Balcani, face eforturi zadarnice pentru a elimina corupţia din spitale, scrie Dan Bilefsky în ediţia de vineri a International Herald Tribune (IHT) într-un articol în care sînt prezentate cazuri grave, în care medicii refuză să trateze pacienţii pînă nu îşi primesc “banii în plic”. În materialul intitulat “În România mita este o problemă de sănătate” (“In Romania, bribery is a health problem” - n.r), sistemul de sănătate este prezentat ca funcţionînd pe baza principiului licitaţiei: cine oferă mai mult este servit. „România, o ţară săracă din Balcani, cu o populaţie de 22 de milioane de oameni, care a aderat la UE acum doi ani, face eforturi pentru a se debarasa de cultura corupţiei, cultivată de-a lungul deceniilor de comunism şi resimţită şi în prezent. Comisia Europeană a publicat joi un raport critic la adresa României, care nu a făcut progrese în domenii judiciare cheie pentru combaterea corupţiei. În consecinţă, ar putea urma sancţiuni, inclusiv pierderea unei părţi din cele 32 de miliarde de euro pe care ţara ar trebui să-i primească între 2007 şi 2013”, scrie Bilefsky. Cotidianul prezintă cazul unei mame care a avut probleme la naştere, iar copilul s-a născut fără vedere şi auz şi cu serioase afecţiuni cerebrale. Părinţii copilului au declarat că îşi fac reproşuri, gîndindu-se că, dacă ar fi oferit mai mulţi “bani în plic”, ar fi primit atenţie mai multă din partea medicilor şi asistentelor şi copilul nu ar fi avut nicio problemă. Transparency International clasa România pe locul doi, după Bulgaria, în rîndul celor mai corupte ţări din UE, în 2008. Au existat acuzaţii de corupţie inclusiv la adresa unui fost premier, la adresa a mai mult de 1.100 de doctori şi de profesori, 170 de ofiţeri de poliţie şi trei generali, potrivit procurorilor anticorupţie, mai scrie publicaţia. “În timp ce la Bruxelles creşte îngrijorarea faţă de faptul că cele două noi membre ale UE subminează principiul domniei legii în întreg blocul comunitar, românii se plîng că mita şi şpaga de zi cu zi le afectează viaţa”, comentează cotidianul. Preşedintele Colegiului Medicilor din România, doctorul Vasile Astărăstoae, a explicat pentru IHT că sistemul medical din România este corupt din cauza “jenantului salariu de 400 de euro pe lună pentru un doctor”, ceea ce îi forţează pe aceştia să se bazeze pe un venit suplimentar. “Pacienţii nu vor să meargă la un doctor care are gîndurile în altă parte - preocupat de cum o să îşi hrănească copiii”, a spus Astărăstoae, subliniind că “există o conspiraţie între medic şi pacientul care îi dă bani”. Un studiu al Băncii Mondiale, citat de IHT, a constatat că aşa-numita plată “neoficială” a atins suma de 360 de milioane de dolari anual. Atunci cînd un bolnav necesită spitalizare, acesta plăteşete în medie trei pînă la patru “taxe neoficiale”, suma ridicându-se la o treime din venitul lunar al unei familii, arată studiul. IHT scrie că spitalele sînt împînzite de postere anticorupţie şi că ministerul încearcă să combată fenomenul şi printr-o linie telefonică specială unde se pot raporta astfel de cazuri. După o oră de la lansarea liniei, aceasta s-a blocat, notează cotidianul, care nu poate trece cu vederea nici un incident recent, controversat şi mult dezbătut: problema corupţiei din domeniul medical a revenit în atenţia publică luna trecută, cînd un om în vârstă de 63 de ani, Mihai Constantinescu, a murit din cauza unui infarct, în sala de aşteptare a unui spital din Slatina, după ce doctorii au refuzat să-l trateze. Potrivit unei asistente medicale, acesta ar fi fost trimis de la un medic la altul “pentru că părea sărac şi nu putea oferi bani”, scrie IHT.

“Cultura mitei este o moştenire a comunismului”

Victor Alistar, directorul Transparency International Romanian, a explicat că această cultură a mitei este o moştenire a comunismului, cînd românii trebuiau să îndure cozi interminabile pentru ouă şi lapte, folosind “atenţiile” pentru a face rost de anumite produse şi servicii. Doctorii se plîng de faptul că mita este atît de adînc înrădăcinată în sistem, încît dacă un medic refuză “atenţia”, pacienţii se sperie şi devin neliniştiţi, gîndindu-se că boala lor este incurabilă şi că moartea este iminentă. “Doctorii iau mita pentru a le alunga anxietatea”, scrie IHT. Publicaţia explică şi care este setul de reguli nescrise după care se ia şi se oferă mită. Valoarea mitei depinde de tratament, variind de la 100 de euro pentru o simplă operaţie de apendicită şi ajungînd la 5.000 de euro pentru o operaţie pe creier. Preţurile recomandate sînt vehiculate din gură în gură şi sînt discutate şi afişate pe bloguri şi pagini de internet. Alistar a declarat că spitalele fac în mod regulat schimb de liste cu “plăţi suplimentare” pentru a se asigura că au aceleaşi preţuri. IHT a constatat şi că doctorii au anumite metode subtile, dar clare, pentru a se face înţeleşi că aşteaptă bani şi relatează despre cazul unui bărbat cu ambele picioare rupte pe care medicul ortoped a refuzat să-l opereze pînă cînd pacientul nu i-a oferit 400 de euro. Potrivit unui medic psihiatru citat de IHT, tinerii doctori care refuză să accepte mită sînt sancţionaţi în mod regulat şi ameninţaţi de către colegii cu vechime cu înlocuirea, întrucît perurbă funcţionarea pieţei la negru. O proaspătă absolventă a Facultăţii de Medicină, în vîrstă de 26 de ani, a explicat pentru IHT că această cultură a mitei se instaurează încă din primii ani, întrucît rezidenţii sînt plătiţi cu numai 200 de euro pe lună. Ea a mai spus că problema corupţiei nu a fost menţionată în cursul opţional de etică medicală, întrucît “profesorii luau, la rîndul lor, mită”.

Astărăstoae a recunoscut că este necesară eliminarea corupţiei, dar a subliniat că şi presa exagerează problema. În timp ce în Occident medicii sînt ca nişte zei, respectaţi şi răsplătiţi cu dărnicie pentru anii grei de studiu, Astărăstoae susţine că în România profesia de medic este denigrată pentru că, în timpul comunismului, muncitorii din fabrici erau consideraţi eroi, în timp ce medicii şi intelectualii erau trataţi ca “paraziţi neproductivi”. Preşedintele Colegiului Medicilor a mai arătat că instituţia are puterea să sancţioneze cazurile de luare de mită prin revocarea licenţei de practică. Totuşi, sînt puţini pacienţi care sînt dispuşi să numească şi să arate cu degetul un doctor, de frică că ar putea suferi repercusiuni din partea altor medici. În finalul articolului, IHT arată că Liviu Mănăilă, secretar de stat în Ministerul Sănătăţii, a propus, în lipsa banilor de la buget pentru creşterea salariilor medicilor, reformarea sistemului medical prin preluarea de către pacienţi a unei părţi mai mari din costurile tratamentelor, ceea ce ar aduce bani mai mulţi doctorilor, pe cale legală. Menţionăm că materialul despre sistemul de sănătate din România intervine după ce joi fusese publicat un material similar despre Bulgaria. IHT a scris despre un om de afaceri bulgar care acuză oficialii din Ministerul Sănătăţii de la Sofia că i-au cerut în fiecare lună mită, în valoare totală de 2,8 milioane de euro.