Mitropolitul Banatului, IPS Nicolae Corneanu, în vârstă de 90 de ani, a murit, duminică noapte, la reşedinţa mitropolitană, trupul neînsuflețit al acestuia fiind depus la Catedrala Mitropolitană din Timișoara. ”Cu regret și durere în suflet, anunțăm decesul IPS Nicolae, în această seară, în jurul orei 23.00. Dumnezeu să-l odihnească în pace”, a spus purtătorul de cuvânt al Mitropoliei Banatului, preotul Lucian Florea. Mai mulți credincioși au mers, duminică noapte, la Catedrala Mitropolitană, unde au aprins lumânări, iar un steag negru, de doliu, a fost arborat la intrarea în lăcașul de cult. În urmă cu aproximativ două săptămâni, Nicolae Corneanu a fost internat la Institutul de Boli Cardiovasculare din Timișoara, după ce a acuzat o stare de rău, el fiind transportat cu ambulanţa la spital. Câteva zile mai târziu, starea de sănătate a acestuia s-a îmbunătățit, astfel că, la dorința sa, a fost externat, reîntorcându-se la reședința mitropolitană unde urma să fie consultat zilnic de medici. Şi în luna iulie, mitropolitul Banatului a fost internat la Institutul de Boli Cardiovasculare din Timişoara, în urma unei hipoglicemii făcute pe fondul unei răceli acute, el având și probleme cardiace și fiind bolnav de diabet de mai mulți ani.

CONDOLEANŢE REGALE La aflarea veştii decesului, Regele Mihai a transmis un mesaj de condoleanţe, în care vorbeşte despre "curajul şi demnitatea" Mitropolitului Banatului, care "s-a lăsat condus de virtuţile libertăţii, demnităţii şi iubirii în fiecare dintre înfăptuirile sale”. „Am aflat cu adâncă tristeţe vestea trecerii la cele veşnice a Mitropolitului Nicolae al Banatului. Rareori ne-a fost dat să ne simţim mai aproape de Dumnezeu şi mai în pace sufletească decât în prezenţa sa. A păstorit marea comunitate bănăţeană mai bine de cinci decenii, rămânând fidel locului şi oamenilor, dar mai ales propriilor lui principii şi simţăminte. Mitropolitul Nicolae a avut curaj şi demnitate, în momentele grele ale lungii sale vieţi. El s-a lăsat condus de virtuţile libertăţii, demnităţii şi iubirii în fiecare dintre înfăptuirile sale. Dumnezeu să-l odihnească în pace!”, se arată în mesajul Majestăţii Sale.

REGRETE Academia Română îşi exprimă regretul faţă de decesul lui IPS Nicolae Corneanu, arhiepiscopul Timişoarei şi Caransebeşului şi mitropolit al Banatului, membru de onoare al forului, apreciind că, prin dispariţia sa, comunitatea academică pierde unul dintre cei mai distinşi membri. „Prin stingerea din viaţă a IPS Nicolae Corneanu, Academia Română pierde pe unul dintre cei mai distinşi dintre membri săi, a cărui amintire va fi mereu asociată cu un deosebit respect şi o cuvenită pioşenie. Dumnezeu să-l odihnească în pacea iubirii sale nemărginite", se arată într-un comunicat.

SCURT ISTORIC AL VIEŢII Născut în 21 noiembrie 1923, în Caransebeş, într-o familie de preoţi, Nicolae Corneanu a urmat cursurile şcolii elementare şi pe cele liceale la Caransebeş, apoi s-a înscris la Facultatea de Teologie din Bucureşti. După absolvirea facultăţii s-a înscris la doctorat, iar în 30 iunie 1949 şi-a susţinut teza cu titlul: "Viaţa şi petrecerea Sfântului Antonie cel Mare. Începuturile monahismului creştin pe Valea Nilului", sub coordonarea regretatului profesor Ioan G. Coman. În anul 1960 a fost hirotonit preot de către Patriarhul Teoctist, pe atunci episcop-vicar patriarhal, iar la 15 decembrie acelaşi an, Colegiul Electoral Bisericesc l-a ales episcop al Aradului, Ienopolei şi Hălmagiului. A fost hirotonit arhiereu în Biserica "Sfântul Spiridon Nou" din Bucureşti, în 15 ianuarie 1961, de către Patriarhul Justinian, instalarea în funcţia de episcop al Aradului având loc în 22 ianuarie acelaşi an, în Catedrala Episcopală din Arad. În 17 februarie 1962, acelaşi Colegiu Electoral al Patriarhiei Române l-a ales în scaunul vacant de arhiepiscop al Timişoarei şi Caransebeşului şi mitropolit al Banatului.

A COLABORAT CU FOSTA SECURITATE Numele lui IPS Nicolae Corneanu a apărut, de-a lungul timpului, în mai multe scandaluri, în anul 2008 solicitându-se chiar caterisirea mitropolitului. Astfel, imediat după Revoluția din decembrie 1989, în unele cercuri, în special ale revoluționarilor, se vorbea tot mai pronunțat că din ordinul său ar fi fost închise porțile Catedralei Mitropolitane în decembrie '89, iar din această cauză zeci de tineri au murit împușcați pe scările sale. Aceste speculații au fost, însă, respinse în mai multe rânduri de IPS Nicolae. În anul 2007, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) a stabilit că mitropolitul Banatului a colaborat cu fosta Securitate. Conform CNSAS, acesta ar fi început colaborarea încă din anul 1950 și ar fi oferit informații sub numele de cod ”Popa Vasile”, “Popescu Ion/Ioan” și “Munteanu Ioan”. IPS Nicolae nu a negat colaborarea cu fosta Securitate, el trimițând CNSAS o scrisoare cu explicații. ”Din păcate, „am fost colaborator al poliției politice comuniste” nu din ianuarie 1950, ci din toamna anului 1948, când am fost arestat pe motivul de a fi adăpostit un așa-zis „fugar” stabilit în Germania și venit în țară pentru a-și revedea familia. Eliberat, s-a crezut că voi mai fi vizitat de alți „fugari”, care astfel ar fi fost și ei prinși. Obligat a purta legături cu cei care mă vizitau, am trecut din mână în mână, de la Siguranță, apoi de la Securitate, care îmi cereau note scrise și informații, până la Revoluția din decembrie 1989. Acceptarea acestei grele situații mi-a măcinat tot timpul conștiința și, de aceea, imediat după Revoluție am făcut declarații publice începând cu ianuarie 1990. Așadar, n-am ce contesta, decât a repeta mereu părerea de rău pentru cele impuse și acceptate“, se arăta în scrisoarea adresată CNSAS.

Un an mai târziu, în 2008, în cadrul ceremoniei de sfințire a Bisericii greco-catolice ”Sfânta Maria Regina Păcii și a Unitătii”, IPS Nicolae a plecat din mijlocul credincioșilor și a urcat la altar, cerând permisiunea de a se împărtăși. Astfel, Excelența sa monseniorul Francisco-Javier Lozano, nunțiul apostolic în România, conform tradiției, i-a dat lui IPS Nicolae Sfântul Trup, după care i-a fost înmânat potirul cu Sângele Domnului, mitropolitul împărtășindu-se singur. Această situație a determinat protestul Patriarhiei Ruse, prin vocea mitropolitului Kirill, solicitând Bisericii Ortodoxe Române ”să exprime un punct de vedere în legătură cu acest eveniment”. De asemenea, mari duhovnici și călugări de la Muntele Athos au protestat, solicitând caterisirea lui IPS Nicolae Corneanu. Patriarhul Daniel a evitat inițial un răspuns, refuzând să ia o decizie în întâlnirea Sinodului permanent din 6 iunie 2008 de la Mănăstirea Neamț. În plenul următoarei ședințe a Sinodului, IPS Nicolae și-a recunoscut vina și ”și-a cerut iertare și a fost iertat”, dupa cum se arăta în comunicatul emis de Sinod.

În mai 2011, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât să-i retragă mitropolitului Banatului dreptul de semnătură și de decizie în problemele administrative, după ce acesta nu mai participase de multă vreme la slujbele de la Catedrala Mitropolitană, din cauza bătrâneții și a problemelor de sănătate. Ca urmare a acestei decizii, zeci de credincioși au protestat mai multe zile în fața Catedralei Mitropolitane din Timișoara. Credincioșii, dar și primarul municipiului Timișoara au trimis scrisori deschise Patriarhiei Române, pentru a se reveni asupra deciziei, însă în zadar. Atribuțiile mitropolitului au fost încredințate Arhiepiscopului Timișoarei, PS Paisie Lugojanul.