Specialiștii în genetică medicală au de dat explicații peste explicații pacienților cu care intră în contact și care dețin în bagajul lor de informații noțiuni greșite despre ceea ce înseamnă genetică. Mulți se documentează de pe internet sau pur și simplu cred în ce spun persoane neavizate. ”De multe ori, la primele discuții cu pacienții, geneticienii se văd nevoiți nu doar să explice anumite noțiuni de genetică precum „ADN”, „mutație”, „gene dominante sau recesive”, ci și să anuleze câteva prejudecăți”, explică, într-un comunicat, experți ai Genetic Center, o rețea de laboratoare și cabinete înființată în 2009 din dorința de a le da românilor acces la medicina personalizată și de a le pune la dispoziție testări genetice la cele mai înalte standarde. Specialiștii au dezvăluit câteva mituri despre genetica medicală. Astfel: ”Dacă mama, bunica sau sora au avut cancer de sân, sigur mă voi îmbolnăvi și eu. Cancerul se moștenește 100%”. Fals, spun geneticienii, care vin cu explicații: ”Studiile au arătat că persoanele care au avut cazuri de cancer în familie pot avea o predispoziție genetică, fără ca aceasta să însemne că vor dezvolta și ele cu certitudine tipul de cancer respectiv. Doar între 5 și 10 % dintre cazurile de cancer apărute sunt moștenite”. Sau, ”dacă nu există antecedente în familie, cu siguranță nu mă voi îmbolnăvi nici eu”. Iarăși este o afirmație cât se poate de falsă! ”Sunt cunoscute cazurile când, spre exemplu, fără a avea antecedente în familie, din părinți sănătoși s-au născut copii cu fibroză chistică. Acest lucru a fost posibil pentru că, fără ca ei să știe, atât mama, cât și tatăl erau purtători ai genei respective. Gena a rămas recesivă (adică fără a declanșa boala), până când, întâlnindu-se și la mamă, și la tată, ea a devenit dominantă. Așa se explică de ce în familiile regale, acolo unde erau încurajate căsătoriile între rude de sânge, se perpetuau boli genetice, precum hemofilia”, spun specialiștii. Un alt mit este: mutațiile genetice sunt întotdeauna periculoase. Fals, susțin geneticienii. ”Deși este adevărat că mutațiile generate de diferite virusuri sau infecții sunt periculoase pentru organism, există și mutații genetice care au consecințe pozitive. Aceasta este explicația pentru care există categorii de oameni ce par a fi rezistenți la anumite boli sau au imunitate la diverși agenți patogeni. Astfel de persoane norocoase ajung să fie de un real folos medicilor în efortul lor de a descoperi vaccinuri pentru diverse afecțiuni”, potrivit geneticienilor.

Un alt mit precizează că: dacă unul dintre părinți are o boală genetică, automat o transmite și bebelușului. ”Fals! Frica apariției unor copii cu malformații fizice în urma diagnosticării unuia din parteneri cu o boală genetică este una din cele mai frecvente prejudecăți. În realitate, multe boli genetice sau predispozițiile la anumite boli nu se manifestă la urmași, aceștia fiind doar purtători. Consultul genetic joacă un rol crucial - în funcție de tipul bolii și de modul ei de transmitere, geneticianul poate spune clar dacă există vreun risc pentru bebeluș”, explică dr. Flavia Zant, specialist Genetic Center în infertilitate, medic genetician și embriolog acreditat ESHRE.

MITUL CARE A „CUTREMURAT“ PLANETA!

Și un ultim mit arată că unele mutații genetice - cum sunt cele în genele BRCA - afectează doar un anumit sex. ”Fals! O planetă întreagă a ajuns să cunoască mutațiile genelor BRCA1 și BRCA2 odată cu drama actriței Angelina Jolie, care le-a moștenit pe linie maternă și a înlăturat orice risc de apariție a cancerului mamar și ovarian prin operații drastice. Dar experții în genetică spun că aceste mutații nu sunt periculoase doar pentru femei - și bărbații care le au riscă să sufere de cancer de prostată sau chiar mamar”, mai explică specialiștii în genetică.

Reamintim că, în 15 decembrie 2015, la Universitatea ”Ovidius” din Constanța (UOC) s-a scris o pagină de istorie! A fost inaugurat Centrul de Cercetare-Dezvoltare pentru Studiul Morfologic și Genetic în Patologia Malignă (CEDMOG) - Spitalul Clinic Județean de Urgență Constanța, un proiect cu fonduri europene extrem de valoros pentru dezvoltarea învățământului universitar - fie că vorbim de educație, fie că vorbim de cercetare -, dar și cu un mare impact în contextul numărului mare de boli maligne în țara noastră.

Citește și:

Singurul centru din ţară de cercetare a cancerului, la Constanța