În fiecare an, în sâmbăta premergătoare duminicii Înfricoşătoarei Judecăţi - ziua în care se lasă sec de carne pentru Postul Sfintelor Paşti, Biserica Ortodoxă face pomenirea celor trecuţi la cele veşnice. Această sâmbătă, cunoscută în popor sub denumirea de moşii de iarnă, este, în 2015, pe 14 februarie. În toate bisericile se va săvârşi Sfânta Liturghie, urmată de Slujba Parastasului pentru cei adormiţi. Sunt pomeniţi în biserică cei care nu au avut parte de slujbele rânduite la înmormântare. Slujbe de pomenire se săvârşesc şi în cimitire, la mormintele celor dragi.

            TRADIȚII ȘI OBICEIURI În unele zone ale ţării se spune că sufletele morţilor vin în această zi pe pământ, în timp ce credincioşii dau de pomană mâncare gătită pentru ca spiritele să îi ocolească. Sufletele trecute în nefiinţă vin să se hrănească cu mireasma şi aburii bucatelor pe care credincioşii le gătesc, astfel încât să le ajungă întreg anul. Potrivit obiceiului, se dau de pomană colivă, colaci, piftie, sarmale, plăcintă, fructe, vin şi lumânări aprinse. Unii credincioși nu respectă tradiția întocmai și dau de pomană ceea ce i-a plăcut decedatului să mănânce și să bea în timpul vieții lui, crezând că astfel se va bucura mai mult de pomană. În popor se mai spune că pe lângă mâncarea care se dă de pomană trebuie să se afle și o lingură, dar și o furculiță, pentru ca morții să aibă cu ce mânca. Totodată, la morminte este obligatoriu să fie aprinse măcar două lumânări, care au rolul de a încălzi sufletele morţilor. Bătrânii spun că ziua moşilor de iarnă mai era cunoscută şi ca moşii de piftii şi sâmbăta piftiilor, deoarece se mănâncă piftii sau răcituri. Dacă mai rămâneau, a doua zi erau aruncate, pentru a preveni astfel apariţia frigurilor în timpul verii. Este bine de știut că în această zi nu se lucrează. Se crede că femeile care încalcă această poruncă sunt pedepsite să tremure precum piftia şi să li se întoarcă pomana dată.

            Moşii de iarnă de sâmbătă şi Lăsatul secului de carne, de duminică (Ziua Înfricoșătoarei Judecăți), pregătesc începutul marelui post al Paştilor, care va dura şapte săptămâni şi în care vor fi numai două dezlegări la peşte, de Buna Vestire şi de Florii. ”Înfricoșătoarea judecată sau cea de-a doua venire a Domnului reprezintă sfârșitul acestei lumi și începutul alteia. La slujba de duminică, aflăm că Dumnezeu este și drept judecător și va veni din ceruri cu slavă și cu putere. Judecata nu se va face după legi omenești, ci pe baza legii morale, al cărei principiu fundamental este iubirea”, a precizat preotul constănțean Ion Jan. De luni, 16 februarie, timp de o săptămână, credincioşii ortodocşi mai pot consuma lapte, brânză, ouă şi peşte, iar din 23 februarie şi până în 12 aprilie (Paște), adică timp de şapte săptămâni cât durează postul Paştelui, vor renunţa şi la aceste alimente.