Centrul pentru donatori de organe din cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Constanţa şi-a început activitatea, la finele săptămânii trecute, când medicii au diagnosticat primul pacient în moarte cerebrală, a anunţat, ieri, în cadrul unei conferinţe de presă, directorul medical al celui mai mare spital din judeţ, dr. Cătălin Grasa. Au fost urmaţi paşii impuşi pentru prelevarea de organe, potrivit normelor UE, însă aceştia au fost întrerupţi la cel mai important, respectiv acceptul familiei. În acest caz, familia pacientului a refuzat donarea de organe, astfel că procedura s-a încheiat fără rezultatul scontat. Familia bolnavului declarat în moarte cerebrală nu a reuşit să treacă pentru greaua încercare, confirmând, din nou, că specialiştii în Sănătate au o misiune extrem de grea în promovarea transplantului. Diagnosticul de moarte cerebrală nu face altceva decât să „omoare” familia îndurerată. Cei dragi nu vor sub nicio formă să accepte că sfârşitul, în cazul persoanei aflată pe patul de spital, este la doar un pas, şi că nimeni şi nimic nu-l mai poate aduce, înapoi, la viaţă. Medicii recunosc că, deocamdată, cunoştinţele, în această zonă, sunt extrem de limitate. Astfel, ei şi-au propus, prin intermediul mass-media, să ofere cât mai multe date despre ceea ce înseamnă diagnosticul de moarte cerebrală, despre importanţa acceptului de prelevare de organe atunci când medicii dau verdictul: se salvează alte vieţi care depind de unele ţesuturi şi organe.

PAŞI OBLIGATORIU DE URMAT Directorul medical al SCJU, dr. Grasa, a explicat care sunt paşii de urmat, în mod obligatoriu, în cazul unui potenţial donator de organe. Primul este identificarea donatorului, al doilea este diagnosticul de moarte cerebrală, al treilea monitorizarea donatorului, al patrulea declararea morţii cerebrale, al 5-lea anunţarea medicului coordonator de transplant. Cel de-al şaselea pas, şi cel mai important, este constituit de obţinerea acordului familiei. Apoi, urmează menţinerea donatorului cu moarte cerebrală până vin echipele de prelevare a organelor (pentru că prelevarea se face de către specialişti din cadrul programului naţional), iar ultimul este menţinerea donatorului în timpul recoltei.

CINE ESTE POTENŢIAL DONATOR DE ORGANE? Medicii au dat câteva exemple ce ar putea constitui potenţiali donatori de organe. „Este vorba despre pacienţi victime ale traumatismelor cerebrale acute majore, cu dilacerări de substanţă cerebrală, atât la nivelul emisferelor, cât şi la nivelul trunchiului cerebral, unde se închid reflexele decisive pentru supravieţuire. De asemenea, sunt pacienţii cu accidente vasculare cerebrale, ischemice şi hemoragice masive, cei cu encefalopatii anoxice (de exemplu moartea subită)”, explică dr. Grasa. În general, adaugă el, pacienţii al căror scor decisiv în neurologie, numit Glasgow (cu o scală de la 1 la 15, 15 fiind limita superioară care nu indică probleme), au valori sub cinci, s-ar putea încadra la potenţiali donatori de organe. La rândul său, coordonatorul local, specialist ATI, dr. Marius Prăzaru, a subliniat că, pentru toate cazurile de comă grave, cu scorul menţionat - între 3 şi 5 - sunt depuse toate eforturile pentru salvare, însă atunci când se constată că pacientul nu mai poate ieşi din comă, se procedează potrivit normelor impuse. „Aderarea SCJU la programul naţional de transplant, alături de alte 34 de spitale din ţară, a dus la urmărirea acestor situaţii”, spune medicul coordonator.

MOARTEA CEREBRALĂ, IREVERSIBILĂ Este cât se poate de firesc ca familia celor îndureraţi să spere la minuni. Însă, din punct de vedere medical, în ceea ce priveşte diagnosticul de moarte cerebrală, un lucru este cât se poate de cert: nu se mai poate face nimic. Trebuie explicat, potrivit medicului coordonator, că diagnosticul de moarte cerebrală se stabileşte cu simţ de răspundere, că pacientul este trecut printr-o serie de teste şi examinări medicale.

NIMENI NU-ŞI ASUMĂ UN DIAGNOSTIC ERONAT. ESTE IMPOSIBIL SĂ GREŞEŞTI, ATUNCI CÂND REZULTATELE TUTUROR INVESTIGAŢIILOR TE DUC CĂTRE UN SINGURĂ CONCLUZIE: ACTIVITATEA CEREBRALĂ ESTE „0”.

„Acest diagnostic de moarte cerebrală se stabileşte prin trei elemente: consultul neurologic care stabileşte diagnosticul, apoi diagnosticul este confirmat prin teste de apnee şi encefalogramă, adică se observă absenţa activităţii electrice la nivelul întregului creier. Cel mai important este că testele se repetă la şase ore, tocmai pentru a nu reflecta rezultate fals pozitive, adică la primul test să apară că nu are (activitate cerebrală - n.r.) şi, de fapt, să aibă”, a explicat dr. Prăzaru, arătând astfel, clar, că erorile, din punct de vedere medical, sunt total excluse. Şi pentru că mulţi confundă noţiunea de moarte cerebrală cu cea de moarte clinică, medicul coordonator a venit cu explicaţii şi în acest sens. Astfel, moartea clinică presupune încetarea pe o anumită perioadă de timp a activităţii cerebrale cu caracter reversibil, spre deosebire de moartea cerebrală, unde caracterul este ireversibil. Cât priveşte aparatura pe care SCJU o deţine, în vederea stabilirii diagnosticului, dr. Prăzaru a asigurat că aceasta este modernă şi că nici în această privinţă oamenii nu trebuie să aibă îndoieli. „Atunci când s-a declarat moartea cerebrală, pacientul e mort”, a spus medicul coordonator, fapt ce s-a demonstrat şi în cazul primului pacient declarat în moarte cerebrală la SCJU, la scurt timp de la stabilirea diagnosticului pacientul decedând.

MONITORIZARE Reamintim că, în urmă cu aprox. trei săptămâni, SCJU a fost vizitat de reprezentanţi ai Agenţiei Naţionale de Transplant (ANT), alături de doi specialişti ai proiectului care a fost lansat în 2011 de către Consiliul Europei - „Black Sea Area”, în care a fost cuprinsă şi România. „Se încearcă stabilirea unor posibilităţi noi de colaborare vizavi de ceea ce înseamnă donatori şi transplant pentru ţările riverane Mării Negre. A venit momentul să facem o evaluare, şi nu numai. Este un alt început pentru SCJU, să putem da şi noi donatori în ţară. Discuţia cu cei doi specialişti, unul din Institutul de Donări şi Transplant din Barcelona şi unul de la Spitalul Judeţean din Coimbra - Portugalia, a fost o trecere în revistă a ceea ce putem să facem aici, la SCJU”, declara, atunci, dr. Grasa. Reprezentanţi ai Asociaţiei Transplantaţilor din România (ATR) au salutat iniţiativa oficialilor prezenţi în spitalele din România în vederea amenajării de noi centre de donare de organe. „Orice iniţiativă de acest gen este salutată de noi, este binevenită, având în vedere numărul mare de cereri de transplant de organe. Sunt oameni care pot fi salvaţi. Din păcate, ţara noastră nu stă deloc bine la acest capitol, aşa că toţi trebuie să ne implicăm în realizarea unui sistem care să ducă la creşterea numărului de donatori de organe. Astfel se vor salva vieţi”, a declarat, pentru ziarul „Telegraf”, preşedintele ATR, Gheorghe Tache. SCJU va fi monitorizat, atent, timp de un an, în ceea ce priveşte activitatea derulată în cadrul acestui program.