Vor fi sărbători creștine importante în zilele care urmează, drept pentru care vor fi ținute în Arhiepiscopia Tomisului slujbe speciale și vor fi aduse moaște ale unor mari sfinți. Vineri, 5 august, începând cu ora 8.00, Înaltpreasfințitul (ÎPS) Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, va săvârși Sfânta Liturghie la biserica „Sfântul Ioan Iacob Hozevitul”, din apropierea localității Mihail Kogălniceanu, parohie care își serbează hramul. Pentru a marca acest eveniment vor fi aduse spre cinstire moaștele Sf. Luca al Crimeei și icoana Sfintei Irina Hrisovalanta, ce vor rămâne în biserică de joi, 4 august, ora 20.00, până vineri, 5 august, ora 13.00. Sâmbătă, 6 august, Biserica Ortodoxă prăznuiește Schimbarea la Față a Domnului. Cu această ocazie, de la ora 8.00, ÎPS Teodosie va oficia Sfânta Liturghie la biserica „Sf. Ioan Rusul și Schimbarea la Față”, situată lângă podul de cale ferată din localitatea Ovidiu. Duminică, 7 august, începând cu ora 8.00, Ierarhul Tomisului va oficia Sfânta Liturghie la mănăstirea Crucea, cu prilejul serbării celui de-al doilea hram al așezământului monahal, Sf. Cuv. Teodora de la Sihla.

SFÂNTUL CUVIOS IOAN IACOB DE LA NEAMŢ, HOZEVITUL

Biserica Ortodoxă Română îl cinsteşte, pe data de 5 august, pe Sfântul Cuvios Ioan Iacob de la Neamţ, Hozevitul. S-a născut în anul 1913, în satul Crăiniceni din judeţul Botoşani, şi a primit din botez numele Ilie. La vârsta de 19 ani a plecat la mănăstirea Neamţ, unde timp de 4 ani a fost bibliotecar şi îngrijitor la bolniţă. În anul 1936 a fost tuns în monahism cu numele Ioan, după care a plecat în Ţara Sfântă, unde s-a nevoit timp de 10 ani la mănăstirea Sfântul Sava de lângă Bethleem. În anul 1947 a fost hirotonit diacon, apoi preot, după care a fost numit egumen al schitului românesc „Sfântul Ioan Botezătorul” de pe valea Iordanului. Aici, timp de 5 ani a tradus scrieri ale Sfinţilor Părinţi şi a compus un volum de versuri duhovniceşti. În 1952 s-a mutat la mănăstirea Sfântului Gheorghe Hozevitul din pustia Hozevei, iar după un an s-a retras ca pustnic în peştera Sfintei Ana, din apropierea mănăstirii, și a petrecut timp de 7 ani în aspre nevoinţe şi rugăciuni neîncetate. În data de 5 august 1960 s-a mutat către Domnul şi a fost înmormântat în peşteră. După 20 de ani, în anul 1980, trupul sfântului a fost aflat neputrezit şi plin de bună mireasmă, motiv pentru care a fost depus la mănăstirea Sfântului Gheorghe Hozevitul. Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române l-a canonizat pe Sfântul Ioan în luna iunie a anului 1992 şi acesta este cinstit de credincioşii din România, Grecia, Cipru şi Ţara Sfântă.

SCHIMBAREA LA FAȚĂ A DOMNULUI

Schimbarea la Faţă a Domnului nostru Iisus Hristos este sărbătoarea în care Mântuitorul Şi-a modificat fizionomia, arătându-Și chipul divin, pe muntele Taborului, în prezenţa a trei dintre ucenicii Săi: Petru Ioan şi Iacov. Datele istorice spun că sărbătoarea își are originea în momentul sfinţirii unei biserici zidite de Sfânta împărăteasă Elena, pe muntele Taborului, în secolul IV. Atestarea documentară a sărbătorii apare în prima jumătate a secolului V. În secolul VIII, odată cu generalizarea acestui praznic, Sfântul Andrei Criteanul compune o predică la Schimbarea la Faţă, iar Sfinţii Ioan Damaschin şi Cosma au compus imnuri religioase în cinstea sărbătorii. Datorită importanței acestui praznic împărătesc, creștinii au dezlegare la pește, aflându-ne în postul Adormirii Maicii Domnului.

SFÂNTA CUVIOASĂ TEODORA DE LA SIHLA

Biserica Ortodoxă Română o cinsteşte în data de 7 august pe Sfânta Cuvioasă Teodora de la Sihla. Ea s-a născut în localitatea Vânători, în judeţul Neamţ, în jurul anului 1650 şi a fost din tinereţe căsătorită. La vârsta de 30 de ani, deoarece nu avea copii, Teodora a hotărât să intre în monahism la schitul Vărzăreşti din Vrancea. Din cauza unei invazii otomane, stareţa mănăstirii s-a refugiat împreună cu Teodora şi alte maici într-un loc mai retras, unde au vieţuit timp de 10 ani, după care Teodora s-a mutat în apropierea schitului Sihăstria. Însă armatele turceşti au ajuns şi aici, iar Teodora s-a ascuns într-o peşteră, cunoscută astăzi ca Peştera Cuvioasei Teodora, din apropierea schitului Sihla, construit între anii 1730-1763, în cinstea cuvioasei, când peştera a ajuns loc de pelerinaj. În anul 1856, sfintele moaşte ale cuvioasei au ajuns la Lavra Pecerska din Kiev, unde se află şi astăzi. Sfânta Cuvioasă Teodora de la Sihla a fost canonizată de către Sfântul Sinod în anul 1992.