În fiecare an, în ziua de 27 iulie, Biserica Ortodoxă Română îl prăznuieşte pe Sfîntul Mare Mucenic şi Tămăduitor Pantelimon. Tradiţia bisericească spune că Sfîntul Pantelimon a trăit în vremea împăratului Maximian Galerius, fiind originar din cetatea Nicomediei. Botezat cu numele de Pantoleon sau „cel în toate puternic ca un leu”, sfîntul a fost atras de învăţătura creştină. Dumnezeu îi redescoperă adevărul dreptei credinţe, făcîndu-l să-şi dorească cu ardoare Botezul întru Hristos. Din Pantoleon va primi în urma botezului, de la preotul Ermolae, numele de Pantelimon, care înseamnă “cel cu totul milostiv”. Marele Pantelimon face minuni atît prin harul primit, cît şi prin tratamentele pe care le dă celor bolnavi. Reuşeşte să-l aducă la dreapta credinţă pe tatăl său, iar după moartea acestuia îşi împarte toată averea săracilor. Deoarece nu primea plată pentru tratamentele pe care le făcea, el este numit „doctor fără de arginţi”. Prin harul primit de la Dumnezeu, reuşeşte să vindece un orb din naştere. Din această cauză, este adus în faţa împăratuluişi i se cere lepădarea de credinţa adevărată, dar, ca un bun creştin, nu se lasă înspăimîntat de bătăile cumplite şi de foc. Văzînd că nu se leapădă de credinţă, împăratul a poruncit să fie aruncat în plumb topit, apoi în cuşca fiarelor. Pentru a-l convinge să se lepede de Hristos, Maximian dă poruncă să fie ucis şi preotul Ermolae şi doi ucenici ai săi prin tăierea capului cu sabia. Se spune că atunci cînd i-a fost tăiat capul, nu a curs singe, ci lapte, iar măslinul de care a fost legat Fericitul a rodit. Auzind acestea, împăratul a poruncit ca sfîntul şi măslinul să fie arse. Credincioşi au scos din cenuşă trupul neatins de foc şi l-au îngropat cu mare cinste, în anul 303 după Hristos. În zi de mare sărbătoare, moaştele Sfîntului Mucenic şi Pantelimon, vor fi purtate, duminică, în procesiune pe străzile Constanţei. În ajunul prăznuirii, Arhiepiscopul Tomisului, Înalt Prea Sfinţitul va conduce o procesiune religioasă cu moaştele sfîntului. Aceasta va porni de la Catedrala „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel”, pe traseul str. Revoluţiei, Biserica „Schimbarea la Faţă”, str. Mircea cel Bătrîn, Bd-ul Mamaia, Spitalul Militar, str. Nicolae Iorga, Capela Militară, Bd-ul Tomis, Primărie, Piaţa Ovidiu, Catedrala Arhiepiscopală. Destinaţia finală va fi Spitalul Militar, deoarece Sfîntul Pantelimon este ocrotitorul medicilor şi totodată tămăduitor al bolnavilor. Procesiunea va fi urmată de slujba de priveghere la Catedrala Arhiepiscopală. Moaştele Sfîntului Mare Mucenic Pantelimon se află la Catedrala Arhiepiscopală „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” din anul 1931, cînd au fost aduse din Orientul Apropiat şi donate bisericii episcopale din acea vreme) de către preotul Dimitrie Popescu. Au fost aşezate într-o raclă de argint, sub un baldachin, lîngă Sfîntul Altar. Prin mutarea sediului episcopal la Galaţi, în anul 1950, Prea Sfinţitul Chesarie Păunescu, Episcopul Dunării de Jos, a luat moaştele de la Catedrala „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” din Constanţa şi le-a dus la Galaţi. Imediat după Revoluţie a fost reînfiinţată Arhiepiscopia Tomisului şi, pe data de 3 septembrie 1993, Înalt Prea Sfinţitul Lucian Florea, Arhiepiscop al Tomisului, a readus la Constanţa moaştele Sfîntului Mare Mucenic Pantelimon.