Lipsa resurselor financiare, inexistenţa parteneriatelor între universităţi şi lipsa unei legislaţii corespunzătoare sînt, potrivit Alianţei Naţionale a Organizaţiilor Studenţeşti (ANOSR) cauzele principale ale foarte slab dezvoltatei mobilităţi interne şi externe a studenţilor şi profesorilor. Spre exemplu, în 2007, din cei 800.000 de studenţi din România, atît pe locuri de la buget, cît şi pe cele cu taxă, doar 0,1% au beneficiat de mobilităţi externe, adică de posibilitatea de a petrece o perioadă de timp în afara instituţiei universitare de care aparţine, pentru a-şi lărgi perspectivele în ceea ce priveşte poziţionarea în societate şi domeniul de interes sau de studiu, potrivit preşedintelui ANOSR, Cezar Hâj. Ieri, liderul studenţilor a declarat că mobilitatea implică şi întoarcerea profesorului sau a studentului în instituţia de provenienţă. Principalele bariere care stau în calea mobilităţii, atît interne, cît şi externe, se referă la lipsa de fonduri, de acorduri între universităţi, de locuri disponibile pentru mobilităţi. România îşi propune ca, pînă în 2020, 20% dintre studenţi să fie mobili. În opinia studenţilor, problematică este mai ales mobilitatea internă. „ANOSR consideră că acest tip de mobilitate lipseşte cu desăvîrşire din peisajul academic românesc, aşadar trebuie să devină o prioritate pentru toţi actorii implicaţi în domeniul învăţămîntului românesc”, a declarat Hâj. Ca urmare, ANOSR a propus ca soluţii, pe temen scurt, acorduri bilaterale între universităţi care să faciliteze mobilitatea internă a studenţilor, iar pe termen lung, implementarea unui program bazat pe un sistem de finanţare de tip grant portabil, precum şi modificarea legislaţiei, astfel încît garantarea mobilităţii interne să fie doar pe baza acceptului universităţii la care ajunge studentul. La rîndul său, preşedintele European Student\'s Union (ESU), Ligia Deca, a spus că există o serie de beneficii atît ale mobilităţii interne, cît şi externe, care se împart în trei categorii: la nivel individual, la nivel instituţional şi la nivelul societăţii. Consilierul prezidenţial Cristian Preda, prezent la dezbatere, este de acord cu studenţii, în sensul că mobilitatea este benefică, ajutînd studentul să descopere diversitatea, dar există riscul ca, atît profesorii, cît şi studenţii, să perceapă mobilitatea mai degrabă în sens turistic, “existînd profesori care folosesc mobilitatea din raţiuni de confort”. O altă problemă ridicată de Cristian Preda este faptul că bursele de tip Eramus, de exemplu, creează discriminare, pentru că nu pot pleca la universităţi străine decît cei care au bani.

De asemenea, mulţi studenţi se angajează din primii ani şi “părăsesc sălile de curs pentru a vinde ciocolată sau benzină, blocîndu-se astfel procesul de mobilitate, pentru că tinerii sînt prea preocupaţi de job”, a mai spus Preda. În opinia sa, este nefiresc ca tinerii să se angajeze din studenţie, pentru că îşi irosesc astfel resursele de care dispun, iar această situaţie trebuie clarificată urgent. “Statutul studentului trebuie reglementat. Nu este normal ca de la buget să fie daţi bani pentru cei care vin la cîte un curs şi la cîte un examen. Ne furăm singuri căciula”, a mai spus el. Dezbaterea “Mobilitatea studenţilor”, organizată de ANOSR în parteneriat cu Federaţia sindicală Alma Mater, face parte din campania europeană “Let\'s go”, coordonată de Uniunea Europeană a Studenţilor şi Education International.