Armata ucraineană continuă să își consolideze pozițiile în sectorul Crimeea al graniței cu Rusia, a anunțat vineri corespondentul agenției de presă Krâminform din istmul Chongar, ce leagă peninsula de continent. „Lucrările sunt în curs de desfășurare, soldații ucraineni sapă în ritm accelerat tranșee. Dacă, înainte, aici erau poziții de tragere separate, ușor adâncite și căptușite cu saci de nisip, acum sunt tranșee în toată regula, în linie continuă de 100-200 metri, una după alta”, remarca reporterul Krâminform, citat de site-ul Russia Today. De la istmul Chongar, în adâncul teritoriului ucrainean, pot fi observate cel puțin patru linii de tranșee. Potrivit reporterului, au luat poziție acolo cel puțin cinci vehicule blindate, plus două tancuri. Gara feroviară Sivaș, din apropiere, a fost transformată într-o adevărată fortăreață. În jurul clădirii au fost ridicate baraje din saci de nisip, iar împrejurimile au fost pregătite de apărare.

Această mobilizare de partea ucraineană intervine în contextul în care presa moscovită a relatat, cu o zi în urmă, că Rusia trimite noi echipamente militare în Crimeea, pe fondul informațiilor cu privire la o concentrare de forțe ucrainene la granița cu peninsula. Tehnică militară rusă este transportată, în aceste zile, cu prioritate în Crimeea, astfel explicându-se cozile uriașe formate în ultimele zile, la trecerea cu feribotul, de partea rusă a canalului Kerci, după cum informa joi, pe pagina sa de Facebook, Direcția Unică de Transporturi din Crimeea, singurul operator al transportului cu feribotul pe această rută. Informații cu privire la transferul de echipamente militare ruse în Crimeea au apărut pe fondul speculațiilor că la frontiera cu peninsula se îndreaptă convoaie ucrainene cu lansatoare de rachete Grad și sisteme antiaeriene Osa.

DREPTUL INTERNAȚIONAL, DUPĂ BUNUL PLAC Noul ministru ucrainean al Apărării, Valeri Gheletei, numit la 3 iulie în funcție, a promis să restabilească integritatea teritorială a Ucrainei și chiar să organizeze o paradă a victoriei în Sevastopolul ucrainean. În replică, șeful diplomației ruse, Serghei Lavrov, a declarat că ”nu sfătuiește pe nimeni să atace Crimeea sau Sevastopolul”, anexate în luna martie de Federația Rusă. Cel puţin 30 de militari şi poliţişti ucraineni au fost ucişi vineri într-un atac insurgent care a vizat un punct vamal situat la frontiera dintre Ucraina şi Rusia, afirmă un oficial din Ministerul ucrainean de Interne. În replică, președintele Petro Poroşenko a declarat că autorii atacului cu rachete din estul Ucrainei vor fi distruşi. Separatiștii își vâd însă de treabă. Vladimir Antiufeev, fostul șef al KGB-ului transnistrean, a fost numit vicepremier al autoproclamatei „Republici populare Donețk”. Acesta a fost prezentat în noua sa calitate în cadrul unei conferințe de presă la Donețk, la care au participat „premierul”' Aleksandr Borodai și „comandantul milițiilor separatiste” Igor Strelkov, în timp ce forțele ucrainene avansează spre oraș, respingându-i tot mai mult pe separatiștii pro-ruși din estul Ucrainei. Totodată, Guvernul rus a protestat pe lângă cel ucrainean după ce unul dintre posturile sale de la frontiera cu Ucraina a fost ținta unor tiruri ale forțelor guvernamentale ucrainene și a avertizat că repetarea unor astfel de acțiuni va avea consecințe. Ministerul rus al Afacerilor Externe consideră că acțiunile forțelor ucrainene reprezintă o violare grosieră a principiilor fundamentale ale dreptului internațional, care adaugă că 230 de refugiați ucraineni se aflau în apropierea postului de frontieră în momentul tirurilor, dar nu au fost răniți.

Tot din partea Ucrainei vin, totuși, semne de pace. Președintele Petro Poroșenko s-a declarat pregătit de „o încetare bilaterală a focului” în estul separatist al țării, cu condiția să fie asigurat controlul la frontiera cu Rusia, declarația liderului de la Kiev intervenind în cadrul unei convorbiri telefonice avute cu cancelarul german, Angela Merkel. Petro Poroșenko a avut, joi seară, o convorbire telefonică și cu vicepreședintele american, Joe Biden, cu care a discutat restabilirea infrastructurilor în localitățile din estul Ucrainei eliberate de sub controlul separatiștilor.

VIITOR SUMBRU Președinția ucraineană a informat că a preluat controlul la Siversk, un oraș de 12.000 de locuitori, la 100 kilometri la nord de Donețk, unde steagul ucrainean a fost reinstalat pe clădirea Primăriei, precum și la postul de frontieră Cervonopartisansk, în regiunea Lugansk. Trupele ucrainene care au preluat controlul în această săptămână în mai multe localități, între care fostul bastion separatist Slaviansk, înaintează către Donețk și Lugansk, două capitale regionale unde separatiștii se pregătesc să reziste.

Pe de altă parte, primul președinte al Ucrainei independente, Leonid Kravciuk, prevede un viitor trist pentru Crimeea, peninsulă ucraineană anexată în luna martie la Rusia, apreciind că va veni o vreme când locuitorii din acest teritoriu vor cere autorităților de la Kiev să-i salveze de consecințele alipirii regiunii la Federația Rusă. „Crimeea va fi devastată, va fi o zonă gri sau o gaură neagră. Și, mai devreme sau mai târziu, locuitorii din Crimeea vor veni în Ucraina și vor cere salvarea peninsulei”, a declarat Leonid Kravciuk, la o conferință internațională desfășurată la Varșovia. În context, Leonid Kravciuk a criticat planurile Moscovei de a crea în Crimeea o zonă liberă pentru jocurile de noroc, referindu-se la un proiect de lege inițiat în acest sens în luna aprilie de președintele rus, Vladimir Putin. „La intrarea în așa-zisul Las Vegas din Crimeea vor sta cecenii și rackeții ruși și se vor împușca unii pe alții pentru doi dolari. Nu va fi niciun beneficiu care să ajute Crimeea să trăiască. Locuitorii de aici nu vor putea rezista”, a adăugat el, subliniind că deja în regiune sunt probleme în privința aprovizionării cu produse alimentare.

Leonid Kravciuk, care s-a aflat la conducerea Ucrainei între 1991 și 1994, s-a implicat în mod activ, alături de succesorii săi Leonid Kucima și Viktor Iușcenko, în găsirea unei soluții la criza din țara sa, declanșată după ce regimul lui Viktor Ianukovici a refuzat, în noiembrie anul trecut, semnarea Acordului de Asociere la UE. Leonid Kravciuk este cel care, la 8 decembrie 1991, a semnat la întâlnirea din apropierea celebrei rezervații naturale Belovejskaia Pușcia, împreună cu liderii rus și belarus, respectiv Boris Elțin și Stanislav Șușkevici, un acord crucial pentru destinul URSS, document care constata încetarea Uniunii Sovietice ca realitate geopolitică și stipula înființarea Comunității Statelor Independente (CSI) pe baza fostelor republici sovietice.

CAZURI DE TORTURĂ Grupurile separatiste armate și forțele pro-Kiev au răpit și apoi bătut și torturat activiști, protestatari și jurnaliști în estul Ucrainei, în ultimele trei luni, relevă un raport al Amnesty International făcut public vineri. Nu există date aprofundate sau de încredere privind numărul răpirilor, a precizat organizația de apărare a drepturilor omului. Însă cifrele Ministerului de Interne din Ucraina arată că între aprilie și iunie au existat aproape 500 de răpiri, în timp ce Misiunea ONU de monitorizare a drepturilor omului pentru Ucraina a raportat în aceeași perioadă 222 de cazuri. „Cea mai mare parte a răpirilor sunt comise de separatiști înarmați, victimele fiind deseori supuse unor bătăi violente și torturii”, a declarat Denis Krivoșeev, directorul adjunct al Amnesty International pentru Europa și Asia Centrală. În raportul Amnesty este citată activista pro-Kiev Hanna, care a fost răpită în mai de bărbați înarmați la Donețk și care afirmă: „La sfârșitul interogatoriului, mi-a spus: „Acum, roagă-te - te voi omorî”, apoi m-a tăiat în partea din spate a gâtului cu cuțitul”. În raport se mai menționează că un oficial guvernamental local din Mariupol ar fi auzit un luptător separatist capturat care țipa de durere în mâinile forțelor pro-Kiev, care păreau că încearcă să extragă informații despre separatiști.

Potrivit Amnesty, o echipă de cercetare care a mers la Kiev și în sud-estul Ucrainei și a vorbit cu grupuri de auto-ajutorare are o listă de peste 100 de civili care au fost răpiți, în multe dintre cazuri fiind aduse acuzații de tortură. Amnesty precizează că printre persoanele răpite la Donețk și Lugansk se numără oficiali, militari, polițiști, politicieni, membri ai comisiilor electorale și oameni de afaceri. Majoritatea răpirilor au fost comise din motive politice, deși unele urmăreau să răspândească teama în rândul populației, iar prin altele se dorea obținerea de recompense. Un activist pro-Kiev de 19 ani, care a fost capturat de separatiști sub amenințarea armei, a spus că a fost bătut cu pumnii, cu un scaun, „cu tot ce găseau”. „M-au ars cu țigara pe picior și m-au electrocutat. A durat atât de mult încât nu am mai simțit nimic și am leșinat“, a afirmat tânărul. Separatiștii pro-ruși din estul Ucrainei luptă din aprilie împotriva forțelor guvernamentale. Peste 200 de militari ucraineni și alte sute de civili și rebeli au fost uciși.