Preşedintele belarus, Aleksandr Lukaşenko, a avertizat în legătură cu pericolul modificării frontierelor în Europa în baza unor revendicări istorice şi a atras atenţia că Rusia ar putea dispărea, dacă sunt aduse în discuţie graniţele Imperiului Mongol. Într-un interviu pentru postul online de televiziune kazah 16/12, Aleksandr Lukaşenko a condamnat intenţia Rusiei de a modifica frontierele internaţionale în Europa. Lukaşenko a avertizat că, odată început, procesul de modificare a frontierelor în baza unor revendicări istorice nu se va încheia şi, la rândul său, Rusia ar putea dispărea dacă s-ar aduce în discuţie refacerea graniţelor Imperiului Mongol. ”În acest caz, ar trebui să fie cedate Mongoliei şi Kazahstanului şi altor state practic tot teritoriul Rusiei, Europa de Vest şi Europa de Est, cu excepţia Belarusului. În aceste condiţii, de ce să revenim la ce a fost în trecut? Nu putem modifica din nou frontierele”, a subliniat liderul de la Minsk. El a adăugat că frontierele actuale ale Europei sunt întărite de numeroase acorduri internaţionale care nu pot fi ignorate şi nu pot fi anulate.

Deşi Lukaşenko se referea în special la conflictul din estul Ucrainei, afirmaţiile sale sunt valabile şi în cazul republicilor separatiste georgiene Abhazia şi Osetia de Sud, recunoscute de Rusia, precum şi în cazul susţinerii acordate de Moscova regiunii separatiste moldovene Transnistria. Poziţia preşedintelui Aleksandr Lukaşenko şi referirea la Kazahstan sunt surprinzătoare, în condiţiile în care Belarusul şi Kazahstanul susţin proiectul Uniunii Economice Eurasiatice, aflat în centrul politicii externe a preşedintelui rus, Vladimir Putin. Intervenţia Rusiei în Ucraina a provocat însă îngrijorarea fostelor republici sovietice, inclusiv a celor doi aliaţi apropiaţi - Belarus şi Kazahstan. Preşedintele Vladimir Putin a provocat îngrijorare la Astana, după ce a afirmat, în august, despre Kazahstan că... a fost creat pe un teritoriu care nu a avut niciodată un stat.

NOI VICTIME ÎN UCRAINA În pofida armistițiului decretat în urmă cu o lună, cinci civili au fost ucişi şi alţi 24 răniţi, miercuri seară, în confruntările de la Doneţk, fief separatist din estul Ucrainei, a anunţat, ieri, Primăria oraşului. Jurnaliştii AFP aflaţi la faţa locului au anunţat, anterior, că doi morţi se aflau în faţa unor magazine vizate de tirurile de rachetă. Bombardamente au avut loc, pe tot parcursul nopţii de miercuri spre joi, în cartierele Kuibîşevski şi Kievski, din apropierea gării feroviare. Tiruri de rachetă sporadice au fost auzite ieri dimineaţă în aceeaşi zonă.

Un acord de încetare a focului a fost încheiat la 5 septembrie, la Minsk, pentru a permite crearea unei zone-tampon în estul Ucrainei, unde luptele care au loc din aprilie s-au soldat cu peste 3.600 de morţi. Chiar dacă armistiţiul este în general respectat pe linia frontului, confruntări continuă să aibă loc în unele zone disputate, în special la aeroportul din Doneţk. Aproximativ 331 de persoane au fost ucise în Ucraina de la intrarea în vigoare a acordului de încetare a focului, potrivit unui bilanţ dat publicităţii miercuri, de ONU, la Geneva.

CRIMEEA ARE PREȘEDINTE! Serghei Aksionov, unul dintre artizanii anexării peninsulei ucrainene Crimeea la Rusia, în luna martie, a fost ales ieri, în unanimitate, preşedinte al Republicii Crimeea, de membrii Parlamentului local. Candidatura altor două persoane a fost, de asemenea, propusă spre examinare de preşedintele Vladimir Putin, în conformitate cu legislaţia rusă. Serghei Aksionov a ocupat până acum funcţia de preşedinte interimar al Crimeei, la solicitarea lui Vladimir Putin. Serghei Aksionov se află pe lista persoanelor vizate de sancţiunile americane şi europene.