Ordonanţa de urgenţă pentru modificarea legislaţiei insolvenţei, aflată pe ordinea de zi a şedinţei de Guvern, va permite eficientizării recuperării creanţelor bugetare ale societăţilor aflate în insolvenţă, dar şi împiedicarea unor debitori de a se sustrage de la plata sumelor datorate bugetului.

Nota de fundamentare a actului normativ arată că în prezent se află în procedura insolvenţei, în perioada de observaţie, peste 6.000 de societăţi cu circa 64.000 de salariaţi, pentru care se impune luarea unor măsuri urgente pentru crearea premiselor legislative şi administrative, care să conducă la redresarea acestora şi menţinerea în circuitul economic. În acelaşi timp se impune adoptarea de măsuri urgente care să permită conversia, reducerea sau cesiunea creanţelor bugetare, pentru a pentru a evita intrarea iminentă în faliment a multor societăţi cu potenţial de viabilizare şi cu consecinţe grave în plan economic şi social.

Evoluţia arieratelor totale în perioada 2015-2018 ale persoanelor juridice evidenţiază creşterea graduală a acestora, ajungând ca la 31 iulie 2018 să fie cu 10% acumulate mai multe arierate faţă de anul 2015 (98.273,2 milioane lei, faţă de 89.464,6 milioane lei). În structură, arieratele recuperabile au scăzut cu 27 % (19.941,7 milioane lei în anul 2015, faţă de 14.499 milioane lei la 31.07.2018), în timp ce arieratele nerecuperabile au crescut cu peste 20% ( de la 69.522,9 milioane lei în anul 2015 la 83.774,2 milioane lei la 31.07.2018).

Arieratele aferente contribuabililor care intră sub incidenţa legislaţiei privind insolvenţa (incluse în categoria arieratelor nerecuperabile) au înregistrat, la rândul lor, creşteri de peste 9 % (de la 57.938 milioane lei în anul 2015 la 63.243,3 milioane lei la 31.07.2018).

Situaţia la 31 iulie 2018 relevă faptul că la această dată un număr de 28.620 contribuabili se aflau sub incidenţa legislaţiei privind insolvenţa, din care: în insolvenţă – 6.441 contribuabili, în reorganizare – 1.367 contribuabili şi în faliment – 20.812 contribuabili. Peste 59% din arieratele înregistrate la 31 iulie 2018 de către aceşti contribuabili sunt aferente celor aflaţi în faliment (37.362,7 milioane lei), în timp ce numai 6% sunt aferente contribuabililor aflaţi în reorganizare (3.925,36 milioane lei). De asemenea, s-a constatat că valoarea obligaţiilor fiscale constituite după data intrării în procedura insolvenţei înregistrează o creştere de 150% faţă de valoarea arieratelor existente la data

Rata de încasare a arieratelor nerecuperabile la finele anului 2017 era de aprox. 6,86%, aceste încasări cuprinzând atât încasările din creanţele înscrise la masa credală, cât şi din creanţe curente şi din planul de reorganizare. În primele 8 luni ale anului 2018 rata de colectare a arieratelor aferente companiilor aflate în reorganizare este de 10,3%, care vizează creanţe din planul de reorganizare şi creanţe curente, în timp ce rata de recuperare a creanţelor din masa credală se situează la numai 0,28% din veniturile bugetului general consolidat colectate de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală.

În prezent, valoarea-prag stabilită pentru introducerea cererii de insolvenţă este de 40.000 lei, fiind stabilită atât pentru creditori, cât şi pentru debitor. S-a constatat, în implementarea normei, că acest prag nu s-a dovedit o măsură suficientă pentru responsabilizarea debitorului în gestionarea afacerii sale, drept pentru care măsuri suplimentare se impun în continuare, precizează nota de fundamentare.

În cazul tuturor contribuabililor care intră în procedura de insolvenţă, organele de inspecţie fiscală sunt obligate să realizeze inspecţia fiscală în termenul de 60 de zile. Având în vedere, pe de o parte, numărul foarte mare al acestor contribuabili în raport cu capacitatea de inspecţie a ANAF, realizarea acestor inspecţii este practic imposibilă. Pe de altă parte, potrivit prevederilor Codului de procedură fiscală, unul din principiile de bază ale inspecţiei fiscale, tocmai pentru a asigura realizarea dezideratelor de eficienţă şi eficacitate a activităţilor de control fiscal de toate tipurile, îl reprezintă analiza de risc. Mai mult, sunt foarte numeroase şi situaţiile în care în patrimoniul contribuabililor ce intră în insolvenţă nu se regăsesc active care să asigure nici măcar recuperarea creanţelor pe care organele fiscale le au înregistrate deja în evidenţa fiscală şi, în concluzie, în aceste cazuri, realizarea unei inspecţii şi, eventual, stabilirea unei noi creanţe nu ar avea nici un efect pentru că oricum se cunoaşte faptul că nu va putea fi recuperată nicio creanţă.

Pentru întărirea regulilor privind responsabilizarea debitorului în gestionarea activităţii şi plata datoriilor către bugetul de stat, va fi introdusă o condiţie suplimentară pentru deschiderea procedurii şi anume ca debitorul să poată obţine deschiderea procedurii numai dacă cuantumul creanţelor bugetare este mai mic de 50% din totalul declarat al creanţelor debitorului. Această măsura va da posibilitatea organului fiscal de a identifica, împreună cu contribuabilul, cele mai bune soluţii în vederea colectării optime a creanţelor bugetare, dar şi a continuării activitaţii de către contribuabil. Măsura urmăreşte asanarea mediului economic, prin limitarea utilizării abuzive a procedurii insolvenţei, strict pentru evitarea plăţii obligaţiilor fiscale către bugetul public, astfel încât să se asigure protejarea interesului public major de colectare a impozitelor şi taxelor la buget şi asigurarea unui mediu concurenţial loial.

Se propun măsuri pentru consolidarea independenţei administratorului şi lichidatorului judiciar provizoriu în raport cu creditorii şi debitorii prin instituirea a unei noi modalităţi de desemnare a acestuia, precum şi prin extinderea interdcţiei de a cumula funcţia de administrator/lichidator al debitorului şi al unui creditor al acestuia inclusiv în situaţia în care nu există contestaţii legate de creanţa acelui creditor.

Se preconizează măsuri prin care să se elimine o eventuală sursă de conflict între interesele creditorilor şi cele ale debitorului, atunci când administratorul special, care înlocuieşte organul statutar al debitorului, are şi calitatea de creditor.

Raportul administratorului sau lichidatorului va trebui să cuprindă informaţii privind respectarea obligaţiilor fiscale, referitoare la obţinerea sau necesitatea actualizării autorizări lor/autorizaţii lor pentru desfăşurarea activităţii, a actelor de control încheiate de organe de control şi onorariul încasat al administratorului judiciar, cu precizarea modalităţii de calcul al acestuia. Măsura asigură un plus de transparenţă cu privire la conduita în raport cu debitorul fiscal.

Cererea de deschidere a procedurii va fi respinsă în situaţia în care nu este notificat organul fiscal. Astfel, intenţia de declanşare a procedurii de insolvenţă conferă organului fiscal un timp suplimentar de analiză, inclusiv de declanşare a inspecţiei fiscale, de emitere a deciziei de impunere şi, ulterior de emitere a deciziei de calcul accesorii sau chiar promovarea opoziţiei faţă de o eventuală deschidere de procedură cu rea-credinţă şi, ca atare, se impune instituirea unei astfel de sancţiuni.

Actul normativ propune instituirea unui termen de 10 zile de analiză, de către administratorul judiciar, a cererilor de plată pentru creanţele născute ulterior datei de deschidere a procedurii de insolvenţă şi instituirea, prrecum şi instituirea unui mecanism de sancţionare progresivă a administratorului judiciar în cazul nerespectării acestui termen, respectiv acordarea dreptului creditorului care a formulat cererea de plată de a solicita aplicarea unei amenzi şi înlocuirea administratorului de către judecătorul sindic. Se urmăreşte astfel evitarea situaţiilor de tergiversare a soluţionării acestor cereri cu efecte negative asupra creditorilor.

De asemenea, sunt propuse dispoziţii care prevadă posibilitatea reducerii creanţei bugetare, astfel încât regulile în materia concurenţei să poată fi respectate. „Aşa cum s-a arătat mai sus, în momentul de faţă sunt peste 6000 de societăţi aflate în procedura insolvenţei, în perioada de observaţie, faţă de care nu poate opera procedura conversiei creanţei bugetare în acţiuni şi faţă de care procedura de restructurare a creanţei bugetare (reducerea cu pînă la 50% a creanţelor negarantate şi a insitutirii unor criterii pe baza carora creditorul bugetar aproba planul de reorganizare) ar fi benefică în planul de reorganizare, cu îndeplinirea criteriilor introduse prin măsurile propuse”, arată nota de fundamentare.

Actul normativ aduce modificări reglementărilor privind onorariul lchidatorului judiciar, raportat la procedura de avizare în vederea numirii, derulată de către ASF şi introduce obligaţia de includere în Comitetul Creditorilor a Fondului de garantare, care, prin plăţile pe care le efectuează, devine pe parcursul procedurii creditorul cu cea mai mare pondere din masa credală.