Ministerul Turismului (MT) şi-a propus, într-un proiect de lege, care are pretenţia să fie adoptat de Parlament pînă la finele anului, să stabilească o taxă hotelieră unică la nivel naţional, deşi unităţile de cazare sînt clasificate în funcţie de condiţiile pe care le oferă turiştilor. În iniţiativa legislativă se precizează că taxa hotelieră ar putea fi stabilită la un nivel unic naţional de 2% din valoarea netă a unei nopţi de cazare sau a primei nopţi din sejur, în cazul pachetelor turistice. \"Consiliile Locale pot evalua şi aproba reducerea taxei hoteliere, de la nivelul unic naţional de 2%, pînă la minim 1%, în funcţie de interesul susţinerii şi promovării ofertei locale\", se arată în proiectul de lege pe care Ministerul Turismului l-a înaintat deja organizaţiilor patronale din domeniu. La Constanţa, preşedintele Asociaţiei Patronale Mamaia, Nicolae Bucovală, a declarat că proiectul de lege propus de MT, despre care spune că „a fost gîndit într-o singură noapte”, ar avea o obiecţie din partea asociaţiei pe care o conduce, însă un punct de vedere oficial care va fi transmis către minister, va fi stabilit astăzi, în cadrul unei adunări a tuturor reprezentanţilor de unităţi hoteliere şi de alimentaţie publică care fac parte din Asociaţia Patronală Mamaia. „Singura obiecţie la proiectul de lege propus de MT ar fi că taxa hotelieră ar trebui stabilită în funcţie de clasificare, pentru că astfel sînt dezavantajate unităţile cu puţine stele. Acest procent nu poate fi unic, ar trebui diferenţiat. La două stele, taxa ar trebuie să fie 2%, la trei stele, să fie 3%, şi aşa mai departe. Trebuie să discutăm cu reprezentanţii Consiliului Local Constanţa, cu primăriile implicate şi apoi vedem ce se va întîmpla cu această taxă hotelieră”, a mai declarat Bucovală. În prezent, în conformitate cu art. 279 din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, taxa hotelieră se calculează prin aplicarea cotei stabilite la tarifele de cazare practicate de unităţile de cazare. Cota taxei se stabileşte de consiliul local şi este cuprinsă între 0,5% şi 5%. În cazul unităţilor de cazare amplasate într-o staţiune turistică, cota taxei poate varia în funcţie de clasa cazării în hotel. Taxa hotelieră se stabileşte pentru întreaga perioadă de şedere, cu excepţia cazului unităţilor de cazare amplasate într-o staţiune turistică, unde taxa se aplică numai pentru o singură noapte, indiferent de perioada reală de şedere.