Membrii Comisiei juridice şi ai Comisiei pentru drepturile omului din Senat au eliminat, ieri, din forma Legii Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI) adoptată de Camera Deputaţilor, toate referirile la constituirea comisiilor de cercetare a averilor, privind procurorii şi judecătorii de pe lângă curţile de apel. În plus, la propunerea preşedintelui Comisiei pentru drepturile omului, Gyorgy Frunda, s-a decis, cu 11 voturi pentru şi o abţinere, că sesizarea ANI făcută cu rea-credinţă atrage după sine răspunderea juridică a celui care a făcut-o. De asemenea, s-a adăugat în Lege că neaplicarea sancţiunii disciplinare sau neconstatarea încetării funcţiei publice, după caz, atunci când actul de constatare a rămas definitiv, constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 50 la 2.000 lei, dacă fapta nu constituie infracţiune. Frunda a mai propus şi ca nerespectarea principiilor după care se desfăşoară activitatea de analiză a ANI: legalitatea, confidenţialitatea, imparţialitatea, independenţa operaţională, celeritatea, buna administrare, dreptul la apărare, precum şi prezumţia dobândirii ilicite a patrimoniului atrage răspunderea penală, civilă sau administrativă, după caz, a membrilor Agenţiei. De asemenea, s-a revenit asupra deciziei Camerei, astfel că preşedintele şi vicepreşedintele Agenţiei sunt numiţi de Senat, pe bază de concurs sau examen, la propunerea Consiliului Naţional de Integritate (CNI), şi nu direct de către CNI, cum au introdus deputaţii. Pe de altă parte, senatorii au decis ca mandatul conducerii ANI şi mandatul CNI să fie de 4 ani, cu dreptul de a avea un singur mandat. Prin Legea 144/2007, mandatul membrilor CNI este de 3 ani, cu posibilitatea de a fi reînnoit o singură dată.