Judecătorii ICCJ arată, în sesizarea CCR, că modificările aduse Legii magistraţilor conţin sintagme nemaîntâlnite, un exemplu în acest sens fiind „informare conformă”, iar anumite prevederi au un catacter „lacunar şi imprevizibil”. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a sesizat Curtea Constituţională a României (CCR) privind statutul magistraţilor, considerând că există aspecte de neconstituţionalitate. În cadrul sesizării, judecătorii de la instanţa supremă subliniază că textul de lege utilizează o sintagmă nemaiîntâlnită anterior în legislaţia internă, respectiv aceea de „informare conformă”, sintagmă care neavând un conţinut clar definit, „nu se înţelege la ce face referire cu exactitate, generând, prin urmare, un plus în ceea ce priveşte lipsa de predictibilitate al conţinutului normei în cauză”. De asemenea, se menţionează că unele propuneri au un „caracter imprecis şi inadecvat” şi conţin termeni precum: „manifestarea sau exprimarea defăimătoare” sau „în orice mod”, a căror „sferă de cuprindere nu poate fi determinată”.

„Astfel, utilizarea acestor termeni în conţinutul textului legal creează o evidentă stare de insecuritate juridică în ceea ce priveşte modul de interpretare şi aplicare a acestuia, norma în cauză nereuşind să ofere o garanţie reală a respectării drepturilor constituţionale împotriva arbitrariului”, conform sesizării transmise CCR. Judecătorii critică şi amendamentul referitor la faptul că „pensia nu poate fi cumulată cu salariul”.

„Din formularea textului nu se înţelege că magistratului îi este interzisă cumularea pensiei de serviciu cu indemnizaţia de magistrat, ci faptul că magistratul pensionat nu mai poate, în perioada dintre data pensionării şi împlinirea vârstei de 65 de ani să desfăşoare nicio altă activitate salarizată. Această reglementare reprezintă o restrângere nejustificată a exerciţiului unor drepturi, cu încălcarea art. 53 din Constituţie. În plus, este încălcat dreptul la muncă prevăzut în art. 41 din Constituţie şi sunt create premisele unei duble discriminări a magistraţilor, atât în raport cu criteriul vârstei (în condiţiile în care deşi până la vârsta de 65 de ani cumulul nu este permis, ulterior împlinirii acestei vârste cumulul este permis) cât şi prin raportare la alte categorii profesionale, cu evidenta încălcare a dispoziţiilor art. 16 din Constituţia României”, se arată în documentul citat de Mediafax. Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie s-au constituit, joi, în Secţii Unite, conform dispoziţiilor art.25 lit. c) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pentru sesizarea Curţii Constituţionale cu privire la exercitarea controlului de constituţionalitate, înainte de promulgare, în legătură cu Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor. Secţiile Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, legal constituite, prin Hotărârea nr.2 din 21 decembrie 2017, au sesizat Curtea Constituţională asupra aspectelor de neconstituţionalitate cuprinse în Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, transmite instanţa supremă.

Legea prevede că CCR "se pronunţă asupra constituţionalităţii legilor, înainte de promulgarea acestora, la sesizarea Preşedintelui României, a unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a Guvernului, a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a Avocatului Poporului, a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori, precum şi, din oficiu, asupra iniţiativelor de revizuire a Constituţiei".

Legea în legătură cu care a fost sesizată CCR este legea 303, privind statutul magistraţilor. O modificare adusă de Senat la Legea 303, privind statutul magistraţilor, este amendamentul lui Şerban Nicolae privind eroarea judiciară. Amendamentul a fost respins la Camera Deputaţilor, dar aprobat în plenul Senatului, care este cameră decizională.

Potrivit amendamentului senatorului Şerban Nicolae, după ce prejudiciul cauzat de o eroare judiciară a fost acoperit de stat, Ministerul Finanţelor Publice se întoarce în mod obligatoriu pe cale judiciară împotriva judecătorului sau procurorului care a determinat eroarea judiciară.

Diferenţa faţă de actuala lege este sintagma "se întoarce în mod obligatoriu", faţă de "se poate îndrepta", cum prevede legea 303.

O altă modificare este aceea că "termenul de prescripţie a dreptului la acţiune al statului prevăzut la alin 8 este de un an, de la data când a fost achitat integral prejudiciul" faţă de "termenul de prescripţie a dreptului la acţiune în toate cazurile prevăzute de prezentul articol este de un an".