COBAI DE DRAGUL ŞTIINŢEI Oameni de ştiinţă finanţaţi de Guvernul american au infectat în mod deliberat cu virusul gripal zeci de persoane, stropindu-le virusul direct în nas. Acest lucru poate suna bizar, însă acest tip de cercetare este un pas important în efortul de creare a unui vaccin antigripal mai bun, pentru că modul în care corpul uman se luptă cu gripa este încă un mister. Studiul este efectuat de Institutul Naţional de Sănătate din SUA (NIH) şi are ca obiectiv infectarea a peste 100 de adulţi până anul viitor. Participanţii la experiment vor fi remuneraţi cu 3.000 de dolari. Sunt infectate două grupuri: persoane cu un nivel mic al anticorpilor şi cele cu un nivel mare. Unele persoane au fost vaccinate recent, iar altele nu. Cercetătorii vor compara cât de rău se îmbolnăvesc acestea, pentru cât timp sunt contagioase şi cum reacţionează sistemul lor imunitar.
Experimentul este cât se poate de serios. Gripa ucide anual câteva zeci de mii de oameni la nivel mondial. Din motive de siguranţă, echipa coordonată de doctorul Matthew Memoli a ales o doză ce produce simptome uşoare şi moderate, iar printre voluntarii acceptaţi se numără doar persoane sănătoase cu vârsta mai mică de 50 de ani. Pentru a evita răspândirea virusului, voluntarii trebuie să petreacă nouă zile în carantină într-o secţie specială, izolată, a spitalului NIH, unde specialiştii îi monitorizează. Voluntarii sunt lăsaţi să părăsească spitalul abia când testele nazale demonstrează că nu mai sunt contagioşi.
CEA MAI BUNĂ PROTECŢIE Omenirea a trecut deja printr-o pandemie de gripă şi v-aţi putea întreba: de ce nu au fost studiate persoanele deja îmbolnăvite? Răspunsul este simplu: în acel caz nu s-a putut măsura modul în care reacţionează sistemul imunitar în cadrul fiecărui pas al infecţiei, începând chiar cu prima expunere la virus. Cea mai bună apărare împotriva gripei este vaccinul anual, însă metoda nu este perfectă. De fapt, vaccinul prezintă cel mai mic grad de eficacitate în rândul persoanelor de peste 65 de ani, adică exact grupul cel mai susceptibil şi vulnerabil la gripă, lucru ce se datorează, cel mai probabil, faptului că sistemul imunitar slăbeşte pe măsură ce îmbătrânim. Dacă vor înţelege modul în care corpul tinerilor luptă cu gripa, oamenii de ştiinţă ar putea identifica ce le lipseşte vârstnicilor, indiciile permiţând ulterior dezvoltarea unor vaccinuri eficiente pentru toată lumea.
PREMIERĂ ÎN ULTIMUL DECENIU Vaccinul este conceput pentru a creşte nivelul unui anticorp care se luptă cu gripa. Acest anticorp ţinteşte o proteină ce serveşte drept manta a virusului, hemaglutinina, care desemnează H-ul din H1N1, tulpina care a provocat pandemia din 2009. Nu este însă clar care este nivelul ideal la care trebuie adus anticorpul sau dacă un anumit nivel înseamnă că eşti protejat de îmbolnăvire sau doar că vei avea un caz uşor de gripă în locul unuia sever. Simpla ţintire a hemaglutininei nu este suficientă. Unii participanţi la studiu nu s-au îmbolnăvit, în ciuda faptului că aveau un nivel mic al anticorpului, ceea ce sugerează că sunt protejaţi de altceva. Pentru a afla care ar putea fi acest element protector, doctorul Memoli a conceput mai întâi, în laborator, o copie a tulpinei gripale H1N1 şi a pulverizat cantităţi diferite în nările voluntarilor până a identificat doza necesară pentru a stimula apariţia unui caz uşor de gripă. Cercetătorul speră ca, în cele din urmă, să poată testa şi tulpina H3N2, care este mai dură.
Acest tip de studiu nu a mai fost efectuat în SUA cu un virus gripal de mai bine de un deceniu, înainte ca oamenii de ştiinţă să beneficieze de instrumente sofisticate care să le permită să măsoare ce se întâmplă. Până acum, pacienţii au devenit contagioşi cu o zi sau două înainte să se simtă rău, ceea ce explică de ce gripa se răspândeşte atât de uşor. S-au observat o serie de simptome, de la nas înfundat până la câteva zile de febră moderată şi oboseală.