Guvernul interimar din Egipt a ordonat Ministerului de Interne să ia măsurile necesare pentru a pune capăt manifestaţiilor în favoarea fostului preşedinte Mohamed Morsi organizate la Cairo, catalogând aceste acţiuni drept „ameninţări la adresa siguranţei naţionale”. Egiptul nu are prea mari şanse să depăşească perioada de criză, mai ales că Mohamed Morsi, care a fost înlăturat de la putere de armată pe 3 iulie, a respins oferta de reconciliere naţională ce i-a fost prezentată de Catherine Ashton, înaltul reprezentant al UE pentru Afaceri Externe şi Securitate Comună. Gruparea Al-Gamaa Al-Islamiya susţine că Mohamed Morsi a respins oferta baronesei Ashton, care presupunea ca fostul preşedinte să recunoască oficial că nu mai este preşedinte al Egiptului şi să le ceară membrilor Fraţilor Musulmani să se alăture armatei pentru punerea în aplicare a foii de parcurs. O altă mutare a oficialilor de la Cairo de a-i judeca pe liderul suprem al mişcării Fraţii Musulmani, Mohamed Badie, şi pe alţi doi lideri ai organizaţiei nu este de natură să calmeze lucrurile. Cei trei sunt acuzaţi de instigare la uciderea persoanelor care manifestau pe 30 iunie, în faţa sediului mişcării.

Liderii militari, care susţin conducerea interimară a Egiptului, i-au permis înaltului reprezentant al UE pentru Afaceri Externe şi Securitate Comună să aibă o întâlnire cu preşedintele demis, care se află în prezent în arest preventiv de 15 zile, împotriva sa fiind formulate mai multe capete de acuzare, printre care şi presupusa complicitate la operaţiunile sângeroase împotriva forţelor de securitate în timpul revoltei împotriva fostului preşedinte Hosni Mubarak în 2011, imputate mişcării Hamas. Oficialul european Ashton s-a limitat să declare, pentru postul Al-Arabiya, că a vizitat Cairo pentru a trimite un mesaj clar că deţinuţii reţinuţi din motive politice ar trebui să fie eliberaţi. Ieri, şi o delegaţie a Uniunii Africane l-a vizitat în detenţie pe fostul preşedinte egiptean. Uniunea Africană a decis suspendarea Egiptului din organizaţie din cauza înlăturării lui Mohamed Morsi de către armată, pe 3 iulie.

Pe de altă parte, secretarul american al Apărării, Chuck Hagel, a cerut din nou armatei egiptene să dea dovadă de reţinere, în contextul unei acutizări a crizei din ţară. Chuck Hagel a discutat la telefon cu comandantul armatei egiptene, generalul Abdul Fattah al-Sisi, după ce şefa diplomaţiei europene, Catherine Ashton, s-a întâlnit cu preşedintele destituit Mohamed Morsi. Cei doi au discutat despre situaţia securităţii în Egipt, iar oficialul american a îndemnat forţele egiptene de securitate să dea dovadă de reţinere în gestionarea manifestaţiilor. SUA refuză pentru moment să vorbească despre o lovitură de stat. În caz contrar, administraţia Obama ar fi obligată să suspende ajutorul acordat Egiptului de circa 1,3 miliarde de dolari în 2013, care acoperă 80% din chetuielile anuale cu echipamente ale armatei egiptene.