Preşedintele-ales Mohamed Morsi, primul islamist care accede la funcţia supremă în Egipt a obţinut 51,73% din voturi, în timp ce rivalul său, Ahmad Shafiq, ultimul premier al fostului preşedinte Hosni Mubarak, a obţinut 48,27%. Sute de mii de persoane au sărbătorit victoria în Piaţa Tahrir din Cairo. Şi Biserica Ortodoxă Coptă a Egiptului l-a felicitat pe preşedintele-ales, un semn de normalizare a relaţiilor destul de încordate dintre minoritatea creştină şi majoritatea musulmană. Morsi a promis să fie „preşedintele tuturor egiptenilor”, îndemnând la unitate naţională şi promiţând să respecte tratatele internaţionale semnate de ţara sa. Însă primul său discurs ridică multe semne de întrebare despre viitoarea orientare politică şi diplomatică a ţării. Morsi a promis consolidarea relaţiilor între Iran şi Egipt, întrerupte în urmă cu peste 30 de ani şi a anunţat că vrea revizuirea acordurilor de pace cu Israelul. Presa israeliană şi-au exprimat ieri la unison îngrijorarea, însă cei mai pragmatici analişti consideră că nimic nu se va schimba pe termen scurt în relaţiile cu Egiptul, întrucât Mohamed Morsi se confruntă cu probleme mai urgente decât un război cu statul evreu. Mai mult, Morsi va dispune totuşi de o marjă de manevră foarte redusă în faţa Consiliului Militar. Într-o „Declaraţie Constituţională complementară”, armata şi-a asumat puterea legislativă, în urma dizolvării la jumătatea lunii iunie a Adunării Naţionale, controlată de către islamişti, în virtutea unei hotărâri judecătoreşti care declara ilegal scrutinul. Orice reformă va rămâne, deci, până la alegerea unei noi Camere a Deputaţilor, supusă controlului militarilor. Armata păstrează totodată un drept de monitorizare a redactării viitoarei Constituţii, dar şi prerogative importante în materie de securitate şi menţinerea ordinii în această ţară cu aproximativ 82 de milioane de locuitori.