Preşedintele moldovean, Vladimir Voronin, şi-a exprimat convingerea că ”Moldova îşi va bucura partenerii europeni cu veşti bune”, recunoscînd însă, într-un discurs susţinut sîmbătă, la Conferinţa pentru Securitate de la Munchen, că ”s-ar părea că nu există motive pentru o asemenea siguranţă”. Voronin consideră că ”politica euroterapiei s-a dovedit benefică pentru R. Moldova, iar Transnistria a avut de cîştigat de pe urma apropierii Chişinăului de UE”. Propunînd pentru acest proces termenul de ”reglementare prin euromodernizare”, el a apreciat că rezolvarea crizei devine tot mai posibilă, a vorbit despre ”reacţii creatoare” şi a prezentat o imagine a Moldovei unificate, care îşi păstrează statutul de ţară neutră, dispune de forţe de menţinere a păcii şi acces pe pieţele europene şi din Comunitatea Statelor Independente.

În discursul susţinut la Munchen, Voronin a afirmat că ”războaiele informaţionale, interpretările divergente privind identitatea statală şi naţională a Moldovei par a pune această ţară sub un mare semn de întrebare. Constatăm cu părere de rău că atunci cînd vine vorba de Moldova, se repun pe tapet cele mai perimate doctrine geopolitice şi cele mai extravagante scenarii de viitor. Moldova este suspectată că s-ar afla într-o înţelegere asimetrică sau alta. Şi, adesea, mulţi văd numai în aceasta una din soluţiile definitive pentru principala problemă a statalităţii moldoveneşti”. Apreciind că ”o atare atmosferă necesită o reacţie adecvată şi chiar creatoare”, Voronin a afirmat că metodele folosite în alte zone de conflict nu sînt aplicabile în R. Moldova, care respinge soluţiile asimetrice, fiind ”un teritoriu al conlucrării şi al compromisului”. El şi-a prezentat ţara drept stat care face parte din Europa de Est, dar şi din Europa de Sud-Est, o ţară care depune eforturi susţinute pentru aderarea la UE, care îmbină ”moştenirea culturală latino-romană cu moştenirea slavă şi turcă”, dar care nu a fost niciodată zguduită de conflicte interetnice. Pentru Voronin, ”R. Moldova este Europa, chiar dacă într-o formă miniaturală, dar, totodată, crestomatică - mozaicală, bazată pe îmbinarea diferitelor valori, pe toleranţă şi pe deschidere. Politica euroterapiei s-a dovedit a fi pentru Moldova cel mai bun remediu”. Voronin crede că ”politica euroterapiei a consolidat societatea şi i-a sporit imunitatea faţă de orice acţiuni din exterior, dar a adus şi regiunea transnistreană în albia comerţului exterior legal”. Preşedintele moldovean consideră că, pe baza exemplului R. Moldova, apare un nou model de reglementare a conflictelor, un nou mecanism de restabilire a suveranităţii şi a integrităţii teritoriale, considerînd că acesta poate fi denumit ”reglementare prin euromodernizare”.

Voronin a reamintit că neutralitatea ţării sale este consfinţită în Constituţie, dar ”R. Moldova colaborează activ şi prodigios cu NATO, pe mai multe direcţii”. El a apreciat că modalităţile de asigurare a securităţii nu se limitează la participarea la blocuri militare, dînd ca exemplu în acest sens situaţia Irlandei, Suediei, Austriei, Finlandei, Ciprului şi Maltei. Preşedintele moldovean consideră că ţara sa nu are nevoie de garanţii politice externe ale statutului de neutralitate şi înţelege foarte bine că asemenea garanţii nu există, dar are nevoie de recunoaşterea internaţională a statutului său. În acest sens, el pledează pentru ”demilitarizarea părţilor în conflict, unirea resurselor lor umane, transformarea forţelor lor armate în contingente profesioniste, pregătite să îndeplinească doar funcţii pacificatoare”, aceste principii putînd constitui premisa pentru rezolvarea problemei transnistrene. El a reluat o teză destul de principială, conform căreia ”forţele armate ale Moldovei unificate nu pot fi decît forţe de menţinere a păcii”. Afirmînd că mediatorii sînt de acord cu faptul că Transnistria poate obţine un statut ”garantat temeinic” doar în cadrul unui stat unitar, Voronin a apreciat că ”depăşirea situaţiei problematice din Moldova pare tot mai posibilă”. El vede Moldova reunificată drept ”o ţară democratică, cu legislaţie liberală, o ţară ce a obţinut acces asimetric la pieţele UE, ce a păstrat zona de comerţ liber cu CSI, şi-a modernizat activ sistemul juridic după standardele europene, şi-a păstrat diversitatea naţională, culturală şi lingvistică, devenită locul în care pot fi făcute investiţii interesante în economie şi în sfera umanitară”.