Omul de ştiinţă Stephen Hawking a mărturisit, în numărul curent al publicaţiei „Sunday Times”, că la un moment dat, când era foarte bolnav, medicii i-au oferit soţiei sale opţiunea de a opri aparatele care îl ţineau în viaţă. Stephen Hawking vorbeşte despre aceste aspecte ale vieţii sale în serialul „Stephen Hawking's Universe”, realizat şi difuzat de Channel 4. Momentul crucial din viaţa omului de ştiinţă s-a petrecut în 1985, când scria „O scurtă istorie a timpului”, carte care l-a făcut celebru. În acea perioadă a suferit de o infecţie care s-a transformat în pneumonie. „A fost o situaţie foarte gravă şi doctorii au ales să mă bage în comă indusă şi să mă ţină în viaţă cu ajutorul aparatelor. Ei au crezut că nu mai am nicio şansă, aşadar i-au oferit soţiei mele Jane (prima soţie a omului de ştiinţă - n.r.) opţiunea de a opri aparatele”, a declarat Stephen Hawking, în vârstă de 71 de ani, în cadrul emisiunii care îi este dedicată. Fosta sa soţie, Jane Wilde, a refuzat să facă orice comentarii.

Stephen Hawking a început să predea la Universitatea Cambridge în 1962. A primit titlul de Comandor al Imperiului Britanic în 1982 şi este membru al Academiei de ştiinţe americane. Pe când studia la Oxford, tânărul Hawking a observat că devenise din ce în ce mai neîndemânatic şi cădea de multe ori, aparent fără niciun motiv. După o serie de teste medicale, el a aflat că suferă de o maladie incurabilă, diagnosticată ulterior ca fiind maladia Charcot, cunoscută şi sub denumirea de maladia Lou Gehrig. „Urma, probabil, să mor în decurs de câţiva ani. A fost un adevărat şoc”, şi-a amintit omul de ştiinţă, care avea pe atunci vârsta de 21 de ani. Stephen Hawking a fost căsătorit cu Jane Wilde, între anii 1965 şi 1991, cu care are trei copii - Robert, Lucy şi Timothy. Savantul britanic s-a căsătorit apoi, în anul 1995, cu asistenta lui medicală Elaine Mason, de care a divorţat în octombrie 2006.

Scleroza laterală amiotrofică - boala Lou Gehrig - se caracterizează printr-o pierdere progresivă a anumitor celule nervoase ale creierului şi măduvei spinării, denumite neuroni motori, care comandă muşchii voluntari şi fac posibilă mişcarea. Boala este progresivă, invalidantă, fatală - mersul, vorbitul, mâncatul, înghiţitul şi alte funcţii fundamentale devenind mai dificile cu timpul. Cauzele maladiei sunt necunoscute, însă se ştie că circa 5-10% dintre bolnavi prezintă o formă moştenită a acesteia. Astrofizicianul britanic a publicat lucrări ştiinţifice despre expansiunea Universului, găurile negre şi teoria relativităţii. În cel mai recent volum al său, intitulat „The Grand Design”, publicat în septembrie 2010, el demontează o teorie a lui Isaac Newton, afirmând că Universul nu a avut nevoie de Dumnezeu pentru a fi creat.