MONEDA EUROPEANĂ, “BĂTUTĂ“ DE ALTELE „Jucătorii” de pe pieţele bursiere sunt cu ochii pe moneda euro, dar nu ignoră nici celelalte participante la “jongleriile” din sistemul financiar. În 2011, euro a pierdut 8,34% în faţa monedei japoneze, care a fost cea mai puternică monedă comparativ cu cea europeană. Anul ăsta însă, în februarie, moneda euro s-a “răzbunat” pentru înfrângerea suferită anul trecut, câştigând în faţa yenului 8,84%, recuperând astfel întreaga pierdere şi ajungând la o cotaţie de 108,28 yeni pentru 1 euro. ”Întărirea euro a fost susţinută de speranţele evitării scenariului falimentului dezordonat în Grecia şi de îndepărtarea tensiunilor acute din sistemul financiar o dată cu lichiditatea masivă şi ieftină oferită de Banca Centrală Europeană (BCE). Pe de altă parte, yenul se depreciază în mod tradiţional atunci când apetitul pentru risc creşte. La deprecierea yenului “a pus umărul”, de asemenea, şi Banca Centrală a Japoniei, care a anunţat că va injecta încă 10 trilioane de yeni în piaţă”, a arătat Claudiu Cazacu, analist-şef al sucursalei din România a X-Trade Brokers. În schimb, coroana norvegiană a câştigat, în februarie, 2,86% în faţa euro, iar în regiunea central şi est-europeană, forintul şi zlotul au fost cele mai bine plasate faţă de euro, avansând cu 2,41%, respectiv cu 2,74% luna trecută.

STĂM BINE Leul nostru s-a apreciat luna trecută cu 1,69% comparativ cu dolarul american şi a fost relativ stabil comparativ cu euro. Leul a avut variaţii în februarie, dar acestea au fost destul de modeste: moneda naţională a depăşit pentru scurt timp pragul de 4,36 lei pentru un euro, dar, pe parcursul întregii luni, deprecierea a fost marginală, respectiv de 0,18% în faţa euro. “Scăderea dobânzii de referinţă la începutul lunii a avut darul de a reduce apetitul pentru plasamentele speculative în lei, iar dobânzile la titlurile de stat ar putea să continue traiectoria descendentă. Persistă în acelaşi timp unele preocupări privind capacitatea sistemului bancar de a susţine economia reală atunci când băncile-mamă ale instituţiilor locale se confruntă cu necesităţi crescute de capital. Pieţele par să fi intrat pe modul de aşteptare şi, în cele din urmă, felul în care se desfăşoară criza deficitelor din Europa va avea cel mai amplu impact asupra cursului de schimb”, a arătat Claudiu Cazacu.