Gabriel Talmaţchi, cercetător în cadrul Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie din Constanţa, a lansat, recent, cel de-al X-lea volum din colecţia "Monede din şantierele romane şi colecţiile monedelor romane din România". Intitulată "Moneda romană republicană din Dobrogea", lucrarea este tipărită la Editura "Printing House" din Cluj Napoca şi oferă numismaţilor şi publicului larg interesat de circulaţia monetară din Dobrogea, de-a lungul timpului, un repertoriu al descoperirilor de tezaure romane, republicane şi imperiale din Dobrogea, precum şi informaţii despre descoperirile izolate de monedă republicană, de pe teritoriul dintre Dunăre şi Marea Neagră. Autorul vorbeşte, în cele două capitole, despre structura numerarului monetar aflat pe piaţa economică din Dobrogea, dar şi despre strîngerea etapizată a monedelor venite pe flux comercial, în spaţiul Euxin. "În sec. I d.H, Dobrogea intră în componenţa provinciei Moesia şi este momentul în care această monedă penetrează teritoriul amintit. Denarul, aşa cum era numită moneda romană republicană, a circulat pe parcursul sec. I d.H., cînd Roma era deja imperiu şi emitea denari cu efigii imperiale. Odată cu începutul sec. al II-lea d.H., denarul dispare din circulaţia monetară", a explicat Gabriel Talmaţchi.

Monedele care au stat la baza cercetării şi realizării volumului "Moneda romană republicană din Dobrogea" provin, în cea mai mare parte, din descoperiri întîmplătoare (Argamum, Capidava, Tomis, Histria), dar şi din descoperiri apărute în săpăturile sistematice (Tropaeum Traiani, Callatis şi Durostorum).