FĂRĂ INTERFERENŢA STATULUI Trăim vremuri febrile. Ultima dovadă - într-o singură zi, Bitcoin, moneda virtuală, a ajuns să fie estimată la 1.242 dolari, în timp ce o uncie de aur ajungea la 1.250 dolari. Nimeni şi nimic n-ar fi putut să anticipeze un astfel de traseu spectaculos pentru bitcoin, privită de mulţi ca un moft al vremurilor prea tehnologizate. În schimb, pentru cei care nu au sesizat la timp importanţa monedei virtuale se confirmă faptul că bitcoin, încet, dar sigur, va deveni o valută internaţională recunoscută şi apreciată!

Cyber-valuta pare a fi moneda viitorului, fiind independentă de orice guvern sau control bancar central, ceea ce înseamnă că nicio autoritate de stat nu îi poate manipula valoarea. De la punerea sa în circulaţie, în 2008, de către un bărbat folosind pseudonimul Satoshi Nakamoto, bitcoin a devenit tot mai populară. În prezent, se pot cumpăra cu ea cafea şi alte diverse servicii online, printre care şi cele matrimoniale, şi poate fi obţinută chiar şi de la ATM-uri speciale. Se estimează că în prezent sunt circa 12 milioane de bitcoins în circulaţie, dar de la înfiinţare s-au tranzacţionat schimburi de circa 21 de milioane. Moneda virtuală este vândută şi cumpărată numai în schimburi valutare online, iar tranzacţiile permit deţinerea şi transferul anonim de valoare. Bitcoin foloseşte o bază de date distribuită, controlată de un sistem de gestiune a datelor (Data Base Management System, DBMS) în care dispozitivele de stocare a informaţiilor sunt ataşate distribuitiv la mai multe calculatoare. Aceste calculatoare pot să se afle fizic în aceeaşi locaţie ori să fie dipersate într-o reţea de calculatoare interconectate. Tranzacţiile sunt de la egal la egal (peer-to-peer), pentru a le inventaria, şi se foloseşte un sistem de criptare cu 32 de caractere pentru a furniza funcţii de bază de securitate, cum ar fi asigurarea că bitcoins nu pot fi cheltuiţi decât de cel care îi deţine şi decât o singură dată. Bitcoins pot fi salvaţi pe un computer personal sub forma unui fişier-portofel sau pot fi stocaţi cu un serviciu de portofel al unei terţe părţi, iar în ambele cazuri pot fi trimişi prin intermediul internetului oricărei persoane cu o adresă bitcoin.

TRANZACŢII LIBERE Prima care a sărit în „trenul bitcoin“ este China, unde se înregistrează şi cea mai mare cerere. Cel mai mare motor de căutare chinez, Baidu (BIDU), o acceptă ca modalitate de plată. Cei mai precauţi sunt specialiştii americani, pentru că bitcoin a fost până acum moneda favorită pentru plata de droguri sau arme procurate de pe site-ul Silk Road, închis luna trecută. Însă nimic nu opreşte popularitatea monedei digitale. De exemplu, miliardarul britanic Richard Branson a anunţat că va accepta bitcoin ca modalitate de plată pentru zborurile spaţiale. Un zbor în spaţiu costă 250.000 de dolari, iar circa 600 de persoane şi-au anunţat disponibilitatea de a plăti această sumă. Printre acestea, o groază de vedete, precum Lady Gaga, Justin Bieber, Leonardo DiCaprio, Rihanna sau Ashton Kutcher.

CURAT GHINION Valoarea monezii digitale a crescut cu 6.000% de la începutul anului. Vineri, un bitcoin valora circa 800 de dolari americani. Ascensiunea cyber-valutei este un mare ghinion pentru un britanic care şi-a aruncat unitatea centrală a calculatorului, în care, însă, a uitat bitcoins de nouă milioane de dolari. James Howells s-a descotorosit de hard drive-ul calculatorului, deşi într-un fişier-portofel se aflau 7.500 de bitcoins achiziţionaţi pe vremea când valorau abia câteva zeci de dolari. După ce a descoperit că un bitcoin a ajuns să depăşească 1.000 de dolari, bărbatul şi-a dat seama că nu mai are unitatea de disc. Acum, tânărul îşi caută febril la groapa de gunoi... comoara!