Banca Naţională a României, în colaborare cu Monedăria Statului, a bătut, la sfîrşitul lunii decembrie a anului trecut, un număr de patru monede din argint, care au fost distribuite numismaţilor din ţară. Potrivit directorului societăţii de numismatică “Ovidius Numis” SRL, colecţionarii constănţeni vor primi şi ei aceste monezi cu circuit închis. Prima monedă, intitulată “Biserica de lemn Ieud Deal”, are pe avers, în jumătatea superioară, un fragment din pictura murală interioară a bisericii de la Ieud, reprezentînd figurile patriarhilor Isaac, Avraam şi Iacob. Pe jumătatea inferioară a aversului este ilustrată stema ţării, inscripţia “România” şi valoarea nominală “5 lei” şi anul emisiunii “2006”. Pe reversul monedei din argint, în partea centrală este încrustată imaginea bisericii de la Ieud, privită din faţă, pe un fond mat, care conturează imaginea laterală a acestui lăcaş de cult. Pe acest fond sînt inscripţionate, la stînga şi la dreapta, textele “Monumente de artă feudală creştină” şi “Biserica de lemn Ieud Deal”. Ridicată în ieud, pe o colină din dreapta rîului cu acelaşi nume, bisercia Ieud Deal este unul dintre monumentele religioase cele mai reprezentative ale arhitecturii maramureşene din lemn. Biserica a fost construită în prima jumătate a secolului al XVII-lea şi înlocuieşte un lăcaş de cult mai vechi, care datează din anul 1364.

Cea de-a doua monedă din argint, emisă la sfîrşitul anului trecut, este cea intitulată “Biserica de la Densuş”. Emisă în cadrul programului de emisiuni numismatice, moneda cu valoare nominală de cinci lei are pe avers, în partea stîngă, un fragment din pilonul de rezistenţă central, pe care se află icoana din secolul al XIV-lea, “Sfînta Treime”, “Sfînta Treime de la Densuş”, în centru, spre dreapta, stema României, cu valoarea nominală “5 lei” şi anul de emisiune “2006”. În dreapta, lîngă chenar, apare inscripţia în arc circular, “România”. Pe reversul monedei, în plan central, spre stînga, este bătută imaginea bisericii de la Densuş, văzută dinspre absida altarului, în partea dreaptă fiind ilustrat un fragment din pilonul central cu stema funerară a generalului roman Longinus, iar la exterior, în stînga, inscripţia în arc de cerc, pe două rînduri “Biserica de la Densuş”. Caracterizată de Nicolae Iorga drept “fără pereche în toată românimea”, biserica de la Densuş a fost ridicată pe temelia unei construcţii mai vechi, ale cărei origini datează din prima jumătate a mileniului I. Despre această construcţie se crede că ar fi fost fie o “villa rustica”, fie mauosoleul generalului Longinus (prietenul lui Traian, care s-a sinucis în captivitatea dacilor), fie un templu închinat zeului roman al războiului, Marte.

Intitulată “Comisia Europeană a Dunării”, cea de-a treia monedă din argint, bătută în luna decembrie 2006, de Banca Naţională a României, are ilustrat pe avers, în jumătatea superioară, pe fond mat, harta Deltei Dunării şi anul de emisiune “2006”. În jumătatea inferioară a aversului este ilustrată stema ţării, inscripţia “România” şi valoarea nominală 5 lei“. Pe reversul acestei monede, în prim-plan, a fost bătut un pelican, în mijlocul vegetaţiei Deltei Dunării, în spatele său putîndu-se observa fluviul. În plan secund este ilustrată nava de inspecţie a Comisiei Europene a Dunării “Carolus Primus”, navigînd în apropierea malului opus, în dreptul farului de la Sulina, construit de Comisia Europeană a Dunării. La partea superioară a reversului apare textul circular, pe două rînduri “Comisia Euopeană a Dunării 1856 - 2006”. Comisia Europeană a Dunării a fost instituită prin tratatul de la Paris din 30 martie 1856, care a pus capăt războiului Crimeei. Ea şi-a stabilit sediul la Galaţi şi s-a întrunit în prima şedinţă de la constituire, la 4 noiembrie 1856, şi a existat pînă în 1948, cînd a fost desfiinţată de Conferinţa de la Belgrad.

Ultima monedă bătută la sfîrşitul lunii decembrie a anului trecut este cea intitulată “Sibiu 2007 - Capitala Culturală a Europei”. Pe aversul monedei de argint, în partea stîngă, sînt ilustrate două dintre turnurile oraşului din strada Cetăţii din Sibiu şi zidul de apărare care le leagă. În prim plan, pe avers, este ilustrat Turnul Dulgherilor, iar în planul secund se poate observa Turnul Olarilor, stema României şI inscripţia în arc circular “România”, precum şi valoarea nominală de “5 lei”. Pe reversul monedei, în jumătatea inferioară, se află stema oraşului Sibiu, la stînga sa fiind ilustrată inscripţia ”Capitala Culturală Europeană”. În centru, pe revers, se află patru edificii reprezentative petru oraşul Sibiu: Muzeul Brukenthal, Turnul Sfatului cu clădirea adiacentă, Casa Artelor şi Casa Luxemburg, iar în partea de sus, Munţii Făgăraş.