Marea reprezintă o comoară care trebuie protejată și conservată, după multe decenii în care s-au produs grave dezechilibre în ecosistemul marin. Reziduurile, deversările necontrolate de substanțe toxice și radioactive, exploatarea excesivă a resurselor, dar și lipsa tot mai mare de oxigen, toate au condus la poluare și la o scădere drastică a diversității biologice, atât în regiunea Mării Negre, cât și a Mării Mediterane, spre exemplu. Contextul istoric din aceste zone a condus la înființarea unor sisteme de colectare a datelor și monitorizare a mediului marin, de către fiecare stat costier în parte. Cu toate acestea, potrivit specialiștilor, există unele puncte de vedere diferite, dar și costuri destul de mari în ceea ce privește monitorizarea separată, ceea ce impune necesitatea de armonizare a sistemelor. ”Fiecare țară folosește instrumente diferite pentru monitorizarea mediului marin. Pentru a economisi atât timp, cât și bani, ar trebui să existe un instrument comun. De asemenea, se impune o comunicare mult mai eficientă între industrie, autorități locale, universități, dar și cercetători”, a precizat comisarul pe probleme de poluare din cadrul Black Sea Comision, Irina Makarenko. UE a creat încă din 2008, prin Parlamentul European şi Consiliul său, un cadru instituţional de acţiune comunitară în domeniul politicii privind mediul marin, cunoscut drept Directiva-Cadru „Strategia pentru Mediul Marin” (DCSM). Această directivă stabilește un cadru și obiective comune ale statelor membre, pentru protecția și conservarea apelor marine, până în 2020. În acest context, ieri a avut loc la Constanța, la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Marină (INCDM) ”Grigore Antipa”, un workshop la care mai mulți experți din țări precum România, Bulgaria, Turcia, Grecia sau Cipru s-au întâlnit pentru a discuta și identifica noi direcții pentru programul de monitorizare a apelor marine, în conformitate cu DCSM. Tot în cadrul întâlnirii de lucru s-a testat în premieră un nou instrument decizional, denumit DeCyDe - 4 - IRIS. Instrumentul poate identifica lacunele și decalajele în ceea ce privește monitorizarea și posibilitățile de a realiza această activitate în comun, îmbunătățind astfel coordonarea între statele învecinate. ”Proiectul vizează realizarea unor instrumente de transfer al informațiilor în legătură cu realizarea obiectivelor de mediu prevăzute de strategia marină. Este o noutate în țările europene și în special în zona Mării Negre. Vrem să realizăm un schimb de experiență cu alte state și să vedem care sunt modalitățile prin care putem conlucra pentru a găsi și rezolva probleme ale mediului marin”, a declarat directorul INCDM ”Grigore Antipa”, dr. ing. Simion Nicolaev.

În cadrul proiectului participă nouă institute de cercetare - Centrul Elen de Cercetări Marine (Grecia), Institutul Spaniol de Oceanografie (Spania), INCDM ”Grigore Antipa” din Constanța (România), Universitatea din Salento (Italia), Centrul de Cercetare ”Tubitak Marmara” (Turcia), Institutul de oceanologie al Academiei Bulgare de Științe (Bulgaria), Planul Albastru pentru Protecția Mediului și Dezvoltarea Mării Mediterane (Franța), Universitatea Națională din Atena (Grecia) și Isotech Ltd. (Cipru). IRIS - SES este un proiect finanțat prin Direcția Generală Mediu a Comisiei Europene, în cadrul programului „Noi cunoștințe pentru gestionarea integrată a activităților umane pe mare“ (PP/ENVD2/SEA 2012). Durata proiectului este de 18 luni, în intervalul 2013 - 2015. Principalul obiectiv al proiectului IRIS - SES este crearea de noi concepte și instrumente decizionale pentru monitoringul integrat de mediu, în conformitate cu prevederile DCSM.