La sfârșitul lunii decembrie 1989, Departamentul Securității Statului a fost desființat, gest simbolic, de natură reparatorie în raport cu percepția cotidiană a românilor. Structurile DSS erau trecute la MapN, iar la conducere erau numiți, fără excepție, ofițeri ai acestui minister. La numai trei luni distanță, România înființa noul său Serviciu de Informații, sub presiunea unor tensiuni cu răbufniri violente în societate. După un sfert de secol de activitate, SRI a editat o monografie care reflectă reperele drumului parcurs, modul în care Serviciul s-a dezvoltat în interior și a fost perceput în exterior. Cartea rememorează momente istorice cheie, plasate în context legislativ, social și internațional. Sunt abordate cazurile controversate, succesele operaționale, modul în care SRI este văzut de cetățeni, de politicieni, jurnaliști sau de partenerii internaționali. ”Ideea de a scrie o monografie completă a SRI, cu toate că e tentantă la o primă privire, s-ar dovedi rapid ilegală, pentru că ar fi contrară normelor privind protecția informațiilor secrete de stat. Imorală prin expunerea la riscuri, inclusiv vitale, a unei părți însemnate a corpului de profesioniști din operațiuni. Supraponderală pentru că ar lua practic dimensiunile întregii arhive a Serviciului și chiar ar trebui dublată de aspectele explicative inerente acesteia”, scrie gl. lt. Florian Coldea, în Argumentul monografiei. Directorul SRI, Eduard Hellvig, crede că informațiile pe care le oferă acest volum vin să dea substanță și să fundamenteze gradul de încredere a cetățenilor în SRI. ”Recomand acest volum oricărui cetățean, fără excepție, pentru că, deși discret și indirect, impactul pe care îl au serviciile asupra vieții fiecăruia dintre noi este ușor de subestimat”, scrie Eduard Hellvig în  Cuvântul înainte la ”Monografia SRI, 25 de ani”. Informațiile sunt grupate în trei mari capitole (Noi începuturi vs. Vechi moșteniri, Consolidare instituțională, Modernizare și transformare), monografia fiind ilustrată cu fotografii realizate între 1994-2015.