După o săptămână de proteste tot mai ample, în care reprezentanţi ai guvernanţilor i-au catalogat în fel şi chip pe manifestanţi, unii lideri ai PDL încep să ia în serios „strada”, recunoscând timid că nu au acceptat până acum dialogul nici cu societatea civilă, nici cu partidele de Opoziţie. Alţi reprezentanţi ai Puterii, cum ar fi ministrul Administraţiei Traian Igaş, refuză să dea socoteală Parlamentului pentru violenţele împotriva manifestanţilor. Atitudinea general arogantă afişată până acum de guvernanţi nu a făcut decât să aţâţe spiritele în aşa fel încât până şi în diaspora au avut şi vor avea loc mitinguri de protest.

În cele opt zile de proteste, mii de oameni şi-au exprimat liber nemulţumirile faţă de măsurile de austeritate impuse de guvern. Protestele nu au fost lipsite de evenimente nedorite, persoane dispuse strategic aruncând cu fumigene, garduri şi petarde şi încercând, în felul acesta, să provoace intervenţii în forţă ale jandarmilor şi discreditarea acţiunilor populare. În ciuda violenţelor, manifestanţii şi-au continuat acţiunile, militând pentru înlăturarea preşedintelui şi pentru organizarea alegerilor anticipate. Pentru eliberarea ţării de “dictatorul Băsescu”, după modelul Proclamaţiei de la Padeş, când Tudor Vladimirescu a reuşit să unească oameni din toate clasele sociale pentru a zgudui din temelii abuzurile, corupţia şi tot cortegiul de nedreptăţi, au fost întocmite Proclamaţia de la Constanţa şi Declaraţia de la Târgovişte.

Amănunte în paginile Politică internă şi Administraţie locală