Străzile Parisului și periferiile sale cunosc momente de groază după sângerosul atentat asupra redacției revistei de satiră „Charlie Hebdo”. Nu a fost numai o noapte în care Parisul a arătat ca un oraș pustiu, departe de opulența și strălucirea demne de un Oraș al Luminilor, ci și una în care forțele de ordine au pus stăpânire pe spațiul public. Măsurile speciale de securitate, luate cel puțin până la capturarea tuturor celor implicați în cumplitul act de violență, nu au lăsat loc opiniei publice să reacționeze, manifestații de solidaritate cu victimele și familiile lor având loc în celelalte orașe ale țării și ale lumii și, mai ales, în mediul virtual. Patrulele poliției, jandarmilor și forțelor speciale nu reușiseră, până la închiderea ediţiei, să îi captureze pe autorii atacului, identificaţi drept fraţii Cherif şi Said Kouachi, cunoscuţi de serviciile franceze antiterorism, iar urmărirea contracronometru, presărată cu interdicții de a ieși din casă pentru cetățeni, cu relatări despre schimburi de focuri, pachete suspecte și acțiuni islamofobe, a redus Franța la un stat sub asediu.

Mai multe moschei au fost ţinta unor atacuri care nu s-au soldat însă cu victime, în trei oraşe, începând de miercuri seară. Patru grenade folosite pentru exerciţii militare au fost aruncate înspre o moschee din Le Mans, două focuri de armă au fost trase împotriva unei săli de rugăciune musulmane din Port-la-Nouvelle, iar un restaurant ce vindea kebab, situat lângă o moschee, a fost ţinta unei explozii criminale în apropiere de Lyon. Doi poliţişti au fost vizaţi de schimburi de focuri, unul dintre ei fiind ucis, în timp ce atacatorul a reuşit să fugă şi este dat în urmărire. Agresorul, înarmat cu o armă de tip Kalașnikov și care purta vestă antiglonț, a deschis focul asupra polițiștilor după ce aceștia au intervenit în cazul unui accident auto ce a avut loc la Porte de Chatillon, în sudul Parisului. Autoritățile tratează acest incident diferit, dar ancheta a fost încredinţată tot brigăzii antiteroriste.

Şapte persoane au fost arestate preventiv în cadrul anchetei privind atentatul de la redacția „Charlie Hebdo”. Autoritățile i-au identificat foarte repede pe atacatori, ceea ce ridică mari semne de întrebare cu privire la posibilitatea de a fi prevenit atentatul. De altfel, la scurt timp de la atac, președintele Hollande afirma că în utimele săptămâni se dejucaseră mai multe acțiuni teroriste. Francezul de origine algeriană Cherif Kouachi, de 32 de ani, și fratele său Said, de 34 de ani, sunt considerați principalii autori, în timp ce al treilea suspect și cel mai tânăr, Hamyd Mourad, de 18 ani, s-a predat. El a fost scos de sub urmărire penală şi eliberat după ce alibiul i-a fost confirmat. Cherif Kouachi este un jihadist bine cunoscut de către serviciile antiteroriste franceze, fiind condamnat prima dată în 2008 pentru că a făcut parte dintr-o filieră care trimitea combatanți în Irak. Acesta are legături, prin filiera fundamentalistă Buttes-Chaumont, cu reţeaua teroristă sunnită Stat Islamic. La închiderea ediției, cei doi frați erau înconjurați în localitatea Crepy-en-Valois, din departamentul Oise, acțiunea de prindere sau de anihilare a lor fiind iminentă.

LIBERTATEA PRESEI FĂRĂ TEAMĂ

Ieri, la prânz, Franţa a păstrat un minut de reculegere în memoria victimelor. Valul de solidaritate a ajuns și în România. La ambasada Franței de la București, mii de oameni simpli, dar și politicieni, printre care și premierul Victor Ponta, au semnat în cartea de condoleanțe.

Atentatul nu poate fi explicat simplist doar ca o exacerbare a reacției la ofense aduse Islamului prin publicarea caricaturilor profetului Mohamed. Reprezentanţii comunităţii musulmane din Franţa au făcut apel la imamii de la toate moscheile din ţară să condamne cu cea mai mare fermitate violenţa şi terorismul în timpul rugăciunii de vineri. Muftiul Cultului Musulman din România, Muurat Iusuf, a exprimat poate cele mai potrivite cuvinte, spunând că „evenimentele tragice care se desfăşoară cu o cruzime desăvârşită nu au nicio legătură cu religia islamică”. Muftiul Muurat Iusuf a transmis o scrisoare de condoleanţe Ambasadei Franței în România. „Islamul interzice ferm uciderea oricărui suflet, iar religia noastră, mai presus de orice, este împotriva oricărei vărsări de sânge şi condamnă ferm asemenea atentate. Drept urmare, condamn aceste acte de terorism şi adresez condoleanţe familiilor îndoliate şi poporului francez şi mă rog în continuare bunului Allah să ne binecuvânteze şi să ne protejeze ţara, România şi poporul nostru tolerant”, a transmis muftiul Muurat Iusuf. 

Multe mesaje de condamnare au venit din toată lumea, dar cea mai mare greutate o au cu siguranță cele care vin din lumea islamică. Iranul a denunțat atacul, apreciind că „orice act terorist contra (unor persoane) nevinovate este străin gândirii și învățăturilor Islamului”. „Aceste acte sunt rezultatul unui val de radicalism și unei violențe fizice și mentale fără precedent care s-au răspândit în lume în acești ultimi zece ani”, a declarat purtătoarea de cuvânt a diplomației iraniene, Marzieh Afkham, citată de agenția oficială Irna. Iranul denunță însă frecvent maniera în care presa occidentală acoperă violențele comise împotriva palestinienilor de către Israel, țară pe care regimul de la Teheran nu o recunoaște. De asemenea, Republica Islamică, aliată a regimului sirian al lui Bashar al-Assad, acuză unele țări arabe și occidentale că sprijină financiar și militar opoziția armată din Siria, formată din „teroriști”. Condamnări ferme au venit și din Afganistan şi Pakistan, care se confruntă zilnic cu atentate comise de milițiile Taliban.

DUPĂ RĂZBOI, MULȚI VITEJI SE ARATĂ

Peste 100.000 de persoane au ieșit în stradă în toată Franța, miercuri seară, pentru a aduce un omagiu victimelor. Înfruntând un frig glacial, mai multe sute de persoane s-au reunit și la New York, Washington și Montreal pentru a denunța atentatul. La Hollywood s-a lansat un apel pentru apărarea libertăţii de exprimare. Însă un editorial al „Financial Times” (FT), care denunţa „politica editorială iresponsabilă şi stupidă” a redacției „Charlie Hebdo”, a fost republicat la puţin timp după atacul terorist, într-o versiune mai puţin critică, în urma numeroaselor reproşuri aduse.

Potrivit AFP, într-un editorial publicat online miercuri după-amiază, Tony Barber, redactorul-şef pentru Europa al „Financial Times”, a scris iniţial: „Franţa este ţara lui Voltaire, dar prea des iresponsabilitatea editorială a predominat la „Charlie Hebdo””. Tony Barber preciza că acest lucru nu reprezintă câtuşi de puţin o scuză pentru cei care au comis crimele, care trebuie prinşi şi pedepsiţi, şi nici nu sugerează faptul că libertatea de expresie nu ar trebui să fie extinsă şi asupra reprezentărilor satirice ale religiei. În editorialul său iniţial, Tony Barber a folosit termenul „stupid”, referindu-se la faptul că publicaţii, precum săptămânalul francez „Charlie Hebdo” şi cotidianul danez „Jyllands-Posten”, pretind că obţin o victorie pentru libertatea de exprimare, prin provocarea musulmanilor. Din editorialul modificat, care apare în prezent pe site-ul FT, a dispărut termenul „stupid”. Editorialul lui Tony Barber a atras rapid comentarii acide şi pline de indignare, în special pe Twitter, unde mai mulţi internauţi au cerut demisia jurnalistului. Tony Barber nu a putut fi contactat de AFP, însă la sfârşitul comentariului său de pe site-ul „Financial Times“ este făcută precizarea: „Acest articol este o versiune extinsă şi actualizată a versiunii postate pe blogul (publicaţiei, n.r.) mai devreme, în ziua de 7 ianuarie”.

CENZURĂ VS. PRUDENȚĂ

Pe de altă parte, şi alte importante instituţii de presă din lume, între care ziarele „The Telegraph” şi „The New York Times”, agenţia de ştiri Associated Press şi televiziunea CNN, s-au confruntat cu acuzaţii de cenzură în contextul atacului produs miercuri la sediul „Charlie Hebdo” din Paris. Ziare majore, reţele de televiziune şi site-uri importante au ales să nu difuzeze sau să difuzeze blurat caricaturile cu profetul Mahomed din săptămânalul satiric „Charlie Hebdo”. „New York Daily News” nu a răspuns imediat cererilor adresate de jurnaliştii BuzzFeed pentru a motiva deciziile de a blura desenele cu profetul Mahomed. Pe de altă parte, reprezentanţii cotidianului american „The New York Times”, o altă publicaţie care a cenzurat difuzarea caricaturilor cu profetul Mahomed, au explicat decizia lor: „Potrivit standardelor „Times“, nu publicăm în mod obişnuit imagini sau materiale care încearcă în mod deliberat să ofenseze sensibilităţi religioase. După o analiză profundă, editorii „Times“ au decis că descrierea respectivelor caricaturi va oferi cititorilor suficiente informaţii pentru a înţelege ştirile referitoare la atacul de la sediul „Charlie Hebdo“”.

Potrivit BuzzFeed, alte instituţii de media au preferat să fie mai subtile, prezentând imagini decupate care nu au inclus imaginea profetului Mahomed. Astfel, trei imagini cu Stéphane Charbonnier (Charb), directorul „Charlie Hebdo“, au fost promovate de agenţia internaţională de ştiri Associated Press (AP), după atacul armat, însă niciuna nu a inclus o imagine a vreunei coperte a publicaţiei. Purtătorul de cuvânt al AP, Paul Colford, a confirmat decizia editorială a agenţiei de ştiri de a nu promova caricaturi cu profetul Mahomed. „A fost politica noastră editorială de mai mulţi ani să ne abţinem să promovăm în mod deliberat imagini provocatoare”, a mai spus Paul Colford.

Cu toate acestea, multe instituţii de media au ales să folosească imagini din arhiva AP referitoare la acest subiect, în ciuda faptului că agenţia de ştiri a decis miercuri să promoveze doar acele imagini care nu prezintă caricaturi ale profetului Mahomed.

Decizia unor instituţii de presă de a nu promova astfel de caricaturi a apărut încă din 2005 şi 2006, după publicarea unor astfel de imagini într-o publicaţie daneză. Acele caricaturi au determinat proteste la nivel internaţional, în timp ce publicaţia daneză şi caricaturiştii săi au primit ameninţări cu moartea. La momentul respectiv, unele instituţii de media au publicat caricaturile în semn de solidaritate cu publicaţia daneză, în timp ce alte organizaţii de presă au decis să le cenzureze. Printre acestea din urmă s-a numărat şi reţeaua de televiziune CNN, care a difuzat o imagine blurată a caricaturilor respective.