Locurile încărcate de istorie ale Hârşovei, oraşul care s-a ridicat pe vechea cetate romană Carsium, întemeiată de împăratul Traian, în anul 103, devin cunoscute internaţional şi datorită unui proiect cu fonduri europene, de promovare atât a vestigiilor arheologice, cât şi a diversităţii şi bogăţiei mediului dunărean. Recent, în această toamnă, potrivit responsabilului Muzeului Carsium, dr. Constantin Nicolae, au fost lansate în cadrul Programului INTERREG IVC două materiale de prezentare deosebit de utile atât turiştilor, cât şi specialiştilor. Este vorba despre un album dedicat Canaralelor Dunării şi o hartă cuprinzând monumentele naturii şi cele istorice din judeţul Constanţa. Materialele au fost realizate de specialiştii Institutului Geologic al României (IGR), sub îndrumarea academicianului Theodor Neagu.

ALBUM DE PREZENTARE Astfel, albumul de prezentare a mediului natural al Hârşovei şi împrejurimilor sale nu numai că ilustrează, printr-o excelentă calitate, zonele rezervate - canaralele -, dar oferă şi numeroase detalii ştiinţifice. Se face un scurt istoric al cercetării geologice în zonă din 1867 şi până în zilele noastre. Cititorul va avea ocazia să descopere numele unor mari cercetători care au poposit aici, precum: K. Peters, V. Anastasiu, I. Simionescu, C.S. Antonescu, A. Bărbulescu. Hârşova a devenit cunoscută lumii geologice internaţionale datorită lui W.J. Arkell, apărând în studiul acestuia, „Jurassic Geology of the World”, ca punct de referinţă atât pentru geologia României, cât şi pentru cea mondială. Pentru zonă sunt prezentate Canaralele de la Hârşova, Dealul Ghindăreşti şi reciful de la Topalu. Sunt prezentate mai apoi fosilele descoperite în zonă şi prezente în colecţiile Universităţii Al. I. Cuza din Iaşi, Muzeului Naţional de Geologie Bucureşti, Universităţii Bucureşti.

FOSILELE JURASICE DE LA MUZEUL CARSIUM O mare parte din lucrare este dedicată fosilelor de la Muzeul Carsium, care vor fi reunite în colecţia „Victoriţa Nicolae”, după numele celei care a adunat-o vreme de mai bine de trei decenii şi a donat-o instituţiei. Responsabilul Muzeului Carsium, dr. Constantin Nicolae, a menţionat că întreaga colecţie de fosile prezentate în album nu a fost niciodată expusă vizitatorilor instituţiei muzeale hârşovene din lipsă de spaţiu, o singură „ieşire în public” a acestora având loc doar în anul 2006, la Slobozia, unde s-a bucurat de mare succes în rândurile publicului. Specialistul a precizat că se doreşte ca, pe viitor, fosilele jurasice adăpostite acum în depozitul muzeului să poată fi expuse şi în faţa vizitatorilor instituţiei de cultură dobrogene.

Acelaşi album face o prezentare succintă a cetăţii Carsium, precum şi a istoriei muzeului din Hârşova. Muzeul Carsium are o istorie fascinantă, fiind moştenitorul semnăturilor suveranilor României. Instituţia muzeală a fost inaugurată în anul 1904, de Regele Carol I şi Regina Elisabeta, şi redeschisă în 1926, de Regele Ferdinand şi Regina Maria. În anul 2006, după ce, mai bine de 50 de ani, autorităţile comuniste l-au ţinut închis, muzeul a fost redeschis de Regele Mihai şi Regina Ana.

Albumul a fost editat în aproximativ 2.000 de exemplare, care vor ajunge în instituţii de specialitate din întreaga lume. De altfel, peste 100 de exemplare au ajuns şi la Muzeul Carsium, urmând să fie distribuite gratuit inclusiv turiştilor interesaţi să descopere, din punct de vedere istoric şi geologic, ţinuturile de pe malul Dunării.

HARTA „NATURAL AND CULTURAL HERITAGE OF CONSTANTA COUNTRY” Pe de altă parte, harta „Natural and Cultural Heritage of Constanta Country” prezintă, în premieră, monumentele naturale şi istorice din judeţul Constanţa. Este un instrument deosebit de valoros şi util, la îndemâna turiştilor şi specialiştilor, deopotrivă. Harta este completată cu o listă a localităţilor judeţului cu arterele rutiere ce le leagă. Deocamdată, cele două materiale de prezentare pot fi procurate atât de la Muzeul Carsium, cât şi de la Primăria Hârşova

Referitor la acest proiect de amploare, specialistul de la muzeul hârşovean, dr. Constantin Nicolae, explică: „Proiectul European River Corridor Improvement Plans (ERCIP) urmăreşte să realizeze un model de planificare a dezvoltării regionale de-a lungul unor coridoare mari de apă ale continentului european. Comunităţi şi autorităţi din Marea Britanie, Germania, Italia, Grecia şi România vor să-şi împărtăşească cea mai bună experienţă şi să aplice soluţiile cele mai potrivite în vederea gestionării resurselor naturale, culturale, economice pe care le oferă cursul apelor. În cazul României, proiectul urmăreşte realizarea unui studiu de caz asupra modului în care pot fi asociate resursele oferite de mediul local pentru dezvoltarea oraşului Hârşova. De mai bine de un an, specialiştii IGR fac cercetări asupra potenţialului localităţii şi a modului în care resursele existente pot reprezenta o alternativă la dezvoltarea durabilă în perspectiva apropiată. Aşa au fost identificate mediul geografic, peisagistic al zonei, aproape unic pe linia Dunării, apele termale, monumentele istorice, dintre care cetatea ocupă locul principal, pentru că oferă comunităţii o identitate cu totul aparte şi o excepţională colecţie de fosile jurasice la Muzeul Carsium”.