Preşedintele socialist al Boliviei, Evo Morales, a fost reales, duminică, în primul tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale, cu peste 60% din voturi care, în opinia acestuia, îl obligă la o ”accelerare a schimbării”. Evo Morales, unul dintre pilonii stângii radicale din America Latină, a confirmat susţinerea populară de care se bucură primul şef de stat indian (aymara) al Boliviei, după 184 de ani de la obţinerea independenţei acestei ţări. Evo Morales îl devansează cu circa 40 de procente pe cel mai important rival al său, de dreapta, fost militar şi guvernator provincial, Manfred Reyes Villa, care a obţinut între 23 şi 25% din voturi. Omul de afaceri şi fost ministru de centru-dreapta Samuel Doria Medina este creditat cu 7 până la 10 procente din voturi.

Partidul prezidenţial, Mişcarea către Socialism (MAS), va obţine 24 sau 25 dintre cele 36 de mandate ale Senatului, reprezentând majoritatea absolută de două treimi. Formaţiunea era, deja, majoritară în Camera Deputaţilor. Deţinerea controlului în Parlament garantează Guvernului o punere în aplicare fără probleme a ”refondării socialiste şi pro-indiene a ţării”, pe baza noii Constituţii adoptate în ianuarie 2009. Dar, îi permite, mai ales, să amendeze Constituţia, în privinţa numărului de mandate prezidenţiale, de exemplu, în prezent aceasta permiţând două mandate consecutive. Acest control îi oferă, de asemenea, mână liberă pentru a face numiri în funcţii de înalt rang, în special în domeniul justiţiei. Opoziţia se teme de o atotputernicie a MAS, care îi preocupă şi pe analiştii independenţi şi denunţă un risc de derivă despotică în direcţia liniei preşedintelui venezuelan, Hugo Chavez, aliatul şi mentorul lui Morales în cadrul stângii radicale latino-americane. De altfel, Morales a sugerat, deja, posibilitatea unui al treilea mandat, estimând că, pe baza unei noi Constituţii, cel de-al doilea mandat al său poate fi considerat drept ”o primă alegere”.

”Alegerile generale s-au desfăşurat într-un climat de linişte şi pace”, potrivit misiunii observatorilor UE. Atmosfera a contrastat cu tensiunile din 2007-2008 care au împins ţara în pragul unui război civil, în urma unei revolte pentru autonomie în partea estică prosperă, fief al opoziţiei şi cu violenţe politice care s-au soldat cu zeci de morţi.