Țara noastră se clasează pe penultimul loc în Europa în ceea ce privește procentul din populația feminină care a făcut un control al sânilor măcar o dată în viață și pe ultimul loc în ceea ce privește numărul femeilor care au efectuat măcar o dată în viață un test Babeș-Papanicolau, conform studiului ”Afecțiunile Oncologice Feminine în România”. Nu în ultimul rând, România se află între ultimele 3 țări membre ale UE care nu au încă implementat un program național de screening pentru cancerul de sân, în condițiile în care procentul mortalității cauzate de această boală în țara noastră este de 36%, mai mare decât media europeană (29%). Este evident că, în aceste condiții, țara noastră are nevoie stringentă de o schimbare radicală în sistemul de sănătate. Sub patronajul acestuia, la finalul lui mai, Parlamentul European a găzduit masa rotundă pe tema luptei împotriva cancerelor la femei în România - ”Closing the gap on women's health in Europe: the fight against women's cancers in Romania”, în cadrul căreia reprezentanții Coaliției pentru Sănătatea Femeii din România au prezentat rezultatele studiului ”Afecțiunile Oncologice Feminine în România”, o ”mobilizare amplă de diagnosticare a problemelor existente în sistemul medical din țara noastră în legătură cu trei tipuri de cancer care afectează femeile: cancerul de sân, cel de col uterin și cancerul ovarian”, informează un comunicat transmis Agerpres. Conform comunicatului Coaliției pentru Sănătatea Femeii, la eveniment a participat și comisarul european Corina Crețu, care a adus în atenție bune practici privind depistarea cancerului și inițiative ce pot fi dezvoltate pentru îmbunătățirea infrastructurii medicale din România. Coaliția pentru Sănătatea Femeii menționează că printre recomandările privind depistarea cancerului în România se numără: implementarea rapidă a Planului Național de Control al Cancerului, elaborat în cadrul Parteneriatului Politic European împotriva Cancerului (EPAAC) și a acțiunii comune (CANCON); cadrul legislativ privind screening-ul în oncologie trebuie îmbunătățit; programele de screening trebuie să se bazeze în mod egal pe dovezi științifice și analize de impact, atât financiare, cât și sociale. Beneficiile screening-ului trebuie demonstrate în mod clar, iar monitorizarea și evaluarea performanței și a rezultatelor screening-ului trebuie efectuate în mod regulat, indică sursa citată. De asemenea, printre recomandări se mai numără: pentru programele de depistare a cancerului, existente în România la acest moment, trebuie finanțare adecvată și o informare a publicului-țintă, pentru a facilita accesul mai larg și pentru a atinge obiectivul de acoperire de 70% indicat în Recomandarea Consiliului din 2003; diagnosticul și tratamentul cancerului pentru femeile din România trebuie să fie în conformitate cu standardele de îngrijire europene. ”Coaliția pentru Sănătatea Femeii militează pentru servicii medicale moderne, integrate, oferite în timp util femeilor din România diagnosticate cu cancer. În condițiile actuale, rata de supraviețuire a acestora este cu 20% mai mică decât a femeilor din Belgia. Astăzi, în Europa, dreptul la viață nu poate fi determinat de țara în care te-ai născut”, se arată în comunicatul citat.