Moscova speră să încheie cu noua administraţie americană un acord cu putere de constrîngere din punct de vedere juridic, în vederea înlocuirii tratatului pentru reducerea numărului de arme strategice START-1, a declarat, într-un interviu acordat vineri, viceministrul rus de Externe. Tratatul START-1, care limitează arsenalul militar nuclear al celor două ţări, în special numărul de rachete intercontinentale, expiră la sfîrşitul anului 2009. Rusia doreşte un nou acord cu putere de constrîngere, dar Washingtonul s-ar mulţumi cu un acord mai puţin formal. ”În privinţa chestiunilor de stabilitate strategică, nu vedem nicio intenţie din partea preşedintelui ales de a începe prin negarea a ceea ce s-a stabilit, semn bun”, a adugat Serghei Riabkov. Consultări ruso-americane pe tema acestui tratat şi a scutului american antirachetă urmează să aibă loc, săptămîna viitoare, la Moscova. Riabkov va conduce grupul de experţi ruşi care va participa la aceste discuţii. Administraţia Bush îşi încheie mandatul în curînd, ceea ce nu lasă să se întrevadă rezultate spectaculoase în urma discuţiilor de săptămîna viitoare. Învestirea noului preşedinte al SUA este programată pentru 20 ianuarie. Preşedintele rus, Dmitri Medvedev, a declarat la sfîrşitul lunii noiembrie că Barack Obama ar putea fi deschis la schimbări pe tema proiectului scutului american antirachetă, pe care Washingtonul intenţionează să-l amplaseze în Europa de Est. El a declarat la 5 noiembrie că Moscova va amplasa rachete Iskander în regiunea Kaliningrad, pentru a neutraliza elementele scutului american antirachetă.

La rîndul său, ministrul rus al Apărării a declarat ieri că “relaţiile dintre Rusia şi NATO vor rămîne tensionate atîta timp cît aderarea Ucrainei şi Georgiei rămîne pe agenda Alianţei”. Kremlinul acuză Washingtonul că foloseşte extinderea NATO ca să încercuiască Rusia cu armate ostile şi să traseze noi linii de divizare în Europa. “Sîntem în favoarea unui dialog serios şi constructiv cu NATO”, a declarat ministrul Anatoli Serdiukov. “Totuşi, dacă cineva speră că vom privi nepăsători cum se construieşte o agendă militară la graniţele noastre şi cum interesele noastre sînt ignorate, atunci să-l supărăm pe acel cineva”, a adăugat ministrul. Potrivit lui Serdiukov, Moscova este îngrijorată de încăpăţânarea unor membri ai Alianţei, în special a SUA, de a atrage Ucraina şi Georgia în NATO, indiferent ce s-ar întîmpla. “Spre exemplu, nu aţi fi îngrijoraţi dacă în pragul casei voastre s-ar afla o persoană înarmată pînă în dinţi, care nu ar spune de ce a venit sau ce va face în continuare, ci doar ar plimba un cuţit în faţa ochilor voştri?”, a continuat Serdiukov.

În cadrul unei reuniuni a miniştrilor de Externe din NATO, care a avut loc la începutul acestei luni, Germania s-a opus planurilor SUA de a oferi Ucrainei şi Georgiei planul de acţiuni în vederea aderării (MAP). Totuşi, SUA a cerut NATO să încurajeze cele două state să adere la alianţă, la un moment dat. Activitatea Consiliului NATO-Rusia a fost suspendată după conflictul ruso-georgian din luna august, după ce Tbilisi a încercat să preia prin forţă controlul în regiunea separatistă Osetia de Sud. “În ceea ce priveşte Georgia, e greu să-ţi imaginezi ce rol ar avea această ţară în asigurarea securităţii colective euro-atlantice, în special acum, după operaţiunea barbară şi răzbunătoare din Osetia de Sud”, a mai declarat Serdiukov. SUA au acceptat reluarea contactelor cu Rusia, prin intermediul Consiliului NATO-Rusia, decizie salutată în UE. Totuşi, Serdiukov a declarat că, “dacă NATO nu este pregătită să ia în calcul temerile Rusiei privind extinderea, Moscova are ceva ce poate transforma astfel de speranţe în iluzii”. Ministrul a explicat că se referă la ordinul preşedintelui Dmitri Medvedev de a nu dezasambla trei regimente ale unei divizii de arme nucleare în centrul Rusiei, pînă în 2010.