Istorici din Turcia s-au întâlnit, ieri, cu colegii lor de la Universitatea „Ovidius”, pentru a aduce în prim-plan moştenirea otomană din România, vizibilă prin edificii religioase sau prin alte monumente arhitectonice care continuă să dăinuie. Conferinţa cu titlul „Moştenirea otomană din România” s-a desfăşurat în Sala Senatului din campusul Universităţii „Ovidius”, alături de cei doi invitaţi din Turcia: consilierul primului-ministru al Republicii Turcia, prof. univ. dr. Mehmet Zeki Ibrahimgil, de la Ankara, şi prof. univ. dr. Hamza Keleş, de la Universitatea Gazi. Alături de aceştia au fost prorectorul instituţiei-gazdă, prof. univ. dr. Florin Anghel, şi decanul Facultăţii de Istorie şi Ştiinţe Politice, conf. univ. dr. Emanuel Plopeanu.

„Conferinţa „Moştenirea otomană din România” este una dintre cele mai importante manifestări pe care Universitatea „Ovidius” le găzduieşte în ultima vreme, este o manifestare dedicată monumentelor otomane din România, în special celor din Dobrogea. Oaspeţii din Turcia sunt interesaţi să dezvolte acest proiect, iar noi am considerat că Universitatea „Ovidius” trebuie să fie partenerul lor oficial”, a spus prorectorul Universităţii „Ovidius”, prof. univ. dr. Florin Anghel, în deschiderea manifestării.

INCURSIUNE PE TĂRÂM DOBROGEAN Consilierul primului-ministru al Republicii Turcia, prof. univ. dr. Mehmet Zeki Ibrahimgil, a făcut o incursiune pe cuprinsul întregii Dobroge, de la nord la sud, trecând inclusiv pe teritoriul Bulgariei şi amintind despre importantele mărturii ridicate pe vechiul pământ dintre Dunăre şi Mare. Profesorul a vorbit despre geamia Hunkiar, despre moscheea „Carol I”, construită pe locul unui edificiu religios musulman ridicat sub stăpânirea turcească, geamia „Sultan Mahmud”, dar şi despre moscheea Gazi Ali Paşa şi mormântul lui Sari Saltuk din Babadag, important centru economic în perioada otomană. „În Balcani se află 27 de morminte ale lui Sari Saltuk, din care unul este la Babadag. Cei mai mulţi cred că mormântul său se află aici, în Dobrogea, la Babadag. Acest mormânt nu este vizitat doar de musulmani, ci şi de creştini”, a spus prof. univ. dr. Mehmet Zeki Ibrahimgil. Discursul istoricului turc a fost susţinut de o prezentare în Power-point, cu mărturii foto-documentare.

MOŞTENIRE ŞI DATORIE COMUNĂ „Aceste monumente sunt şi moştenirea României. Dacă noi venim să reconstruim şi să recondiţionăm aceste monumente, populaţia şi statul trebuie să aibă grijă de ele”, a mai spus consilierul primului-ministru al Republicii Turcia, prof. univ. dr. Mehmet Zeki Ibrahimgil.

La rândul său, prof. univ. dr. Hamza Keleş şi-a centrat discursul pe vakîf-uri - fundaţii pioase islamice, cărora le datorează existenţa multe edificii, inclusiv oraşele - şi pe „certificatele de naştere” ale acestora. „Aceste documente reprezintă biografia de bază când facem cercetări în Balcani”, a spus prof. dr. Hamza Keleş.

Organizatorii conferinţei

Conferinţa „Moştenirea otomană din România” a fost organizată de Consulatul General al Republicii Turcia la Constanţa şi Centrul Cultural Turc „Yunus Emre”, în colaborare cu Universitatea „Ovidius”, Muftiatul Cultului Musulman din România şi Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani din România (UDTR). Printre cei prezenţi la eveniment s-au numărat consulul general al Turciei, Ali Bozcalişkan, preşedintele UDTR, Osman Fedbi, precum şi preşedintele Universităţii „Andrei Şaguna”, prof. univ. dr. Aurel Papari.