Parlamentul ucrainean a respins, ieri, moţiunea de neîncredere împotriva Guvernului lui Mikola Azarov, pe care opoziţia îl consideră responsabil de eşecul apropierii de UE şi de reprimarea manifestanţilor pro-europeni. Doar 186 de deputaţi au susţinut textul propus de trei grupuri ale opoziţiei, în timp ce, pentru a fi aprobată, moţiunea avea nevoie de 226 de voturi. Partidul Regiunilor, aflat la putere în Ucraina, nu a participat la vot. Exprimându-se în faţa deputaţilor înainte de vot, Azarov şi-a cerut scuze pentru violenţele comise de poliţişti împotriva manifestanţilor, sâmbătă, la Kiev, soldate cu zeci de răniţi. Cu toate acestea, Azarov i-a avertizat pe manifestanţii care blochează de luni sediul Guvernului că încalcă legile şi vor fi traşi la răspundere. Pe de altă parte, el a oferit asigurări că Ucraina va continua pe calea integrării europene şi că o delegaţie guvernamentală va efectua o vizită la Bruxelles, săptămâna viitoare. Intervenţia lui Azarov, în rusă, a fost însoţită de strigăte dezaprobatoare ale deputaţilor din cadrul opoziţiei.

Câteva mii de manifestanţi care susţin o apropiere între Ucraina şi UE înconjurau, ieri dimineaţă, sediul Parlamentului, la Kiev. După două zile de la o manifestaţie considerată fără precedent de la Revoluţia Portocalie din 2004, peste 1.000 de persoane au petrecut noaptea de luni spre marţi în Piaţa Independenţei, reclamând o apropiere de UE şi plecarea celor de la putere. Numeroşi manifestanţi purtau veste de culoarea roşie cu însemne ale partidului de opoziţie Udar, al campionului mondial la box Vitali Kliciko. Aproximativ 100.000 de manifestanţi s-au reunit duminică la Kiev, iar alte zeci de mii în alte oraşe din ţară, pentru a protesta faţă de decizia preşedintelui Ianukovici de a nu semna un acord de asociere cu UE. Confruntările cu Poliţia de duminică s-au soldat cu numeroşi răniţi, inclusiv aproximativ 50 de jurnalişti şi 100 de poliţişti. ”Ceea ce se întâmplă prezintă toate semnele unei lovituri de stat”, a denunţat, luni, premierul Mikola Azarov.

OFERTĂ RUSEASCĂ Rusia va oferi Ucrainei gaze naturale mai ieftine dacă Guvernul de la Kiev optează să se alăture blocului economic condus de Moscova, după suspendarea negocierilor cu privire la crearea unei zone de liber-schimb cu UE, potrivit prim-vicepremierului Igor Şuvalov. Naftogaz şi Gazprom, giganţii ucrainean şi rus în domeniul gazelor, au ajuns ieri la un acord cu privire la amânarea datoriei Ucrainei pentru gazul consumat în perioada octombrie - decembrie până în primăvară, a anunţat şeful Naftogaz, Evgheni Bakulin. Naftogaz a anunţat Gazprom că nu va putea să achite până la 7 decembrie datoria pentru gazul livrat în luna august, aşa cum era prevăzut, din cauza blocării activităţii Guvernului. Datoria Ucrainei pe luna august este de 765 milioane de dolari americani. Ucraina nu a semnat un acord de asociere cu UE, săptămâna trecută, suspendând negocierile pentru a se orienta către Rusia. Ţara este o rută-cheie în transportul gazelor naturale către UE. Rusia, care asigură 60% din nevoile de gaze naturale din Ucraina, a ameninţat cu măsuri în cazul semnării acordului, oferindu-i ca alternativă calitatea de membru în uniunea vamală cu Belarus şi Kazahstan. Ambiţiile preşedintelui rus, Vladimir Putin, de a crea un bloc economic al fostelor republici sovietice l-au pus în conflict cu lideri europeni, inclusiv cancelarul german Angela Merkel.

AJUTOR EUROPEAN Secretarul general al Consiliului Europei (CoE), Thorbjorn Jagland, a mers aseară în Ucraina, pentru a încerca să calmeze tensiunile şi să constate dacă este posibil un dialog între opoziţie şi Guvern. Oficialul CoE va avea întrevederi, azi, cu reprezentanţi ai tuturor partidelor politice ucrainene, premierul şi ministrul Afacerilor Externe. CoE este o organizaţie o paneuropeană cu sediul la Strasbourg şi însărcinată cu apărarea democraţiei, drepturilor omului şi statului de drept. Ea reuneşte 47 de state. Ucraina este membră a Consiliului Europei din 1995.