Preşedintele UDMR, Marko Bela, a declarat, ieri, că moţiunea de cenzură ce va fi înaintată împreună cu PNL, în această săptămînă, se va referi la rectificarea bugetară, la impozitul forfetar şi la ordonanţa privind politizarea funcţiilor de conducere din instituţiile deconcentrate. El a apreciat că măsurile Guvernului privind impozitul forfetar ar însemna creşterea fiscalităţii în unele domenii “într-o perioadă în care nu ar fi nevoie de aşa ceva”. Pe de altă parte, Marko a calificat ca o greşeală foarte mare ordonanţa privind “schimbarea radicală” a conducerii instituţiilor deconcentrate, care vizează “politizarea clară, deschisă” a acestor instituţii şi a conducerii lor. Potrivit afirmaţiilor sale, în ultimul deceniu, s-a închegat o structură a funcţionarilor publici, iar, în timp, aceste funcţii au fost considerate apolitice, iar orice măsuri contrare sînt împotriva reformei în acest domeniu. Întrebat despre şansele ca o astfel de moţiune de cenzură să fie adoptată, Marko a recunoscut că, din punct de vedere matematic, Guvernul nu poate să aibă temeri. El a arătat că, dintr-un anumit punct de vedere, această moţiune de cenzură va fi şi un test al coaliţiei: “Vom vedea în ce măsură sînt de acord cei din coaliţie cu acele măsuri în legătură cu care noi avem reţineri extrem de serioase”. El a admis că, în România, din anii \'90 şi pînă în prezent, nu a trecut nicio moţiune de cenzură, dar a adăugat că, o dată şi o dată, tot trebuie să se întîmple acest lucru. Potrivit Constituţiei, moţiunea de cenzură poate fi iniţiată de cel puţin o pătrime din numărul total al deputaţilor şi senatorilor şi se comunică Guvernului la data depunerii. Moţiunea de cenzură se adoptă prin votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor. PNL şi UDMR au împreună 124 de parlamentari.