În vara acesatui an, Justiția română a înregistrat o nouă premieră halucinantă. În 29 iulie, fostul președinte al Consiliului Județean Constanța (CJC) Nicușor Constantinescu a fost condamnat de Curtea de Apel București la 15 ani de închisoare cu executare, într-o speță în care este cercetat pentru abuz în serviciu. Decizia a fost luată de judecătoarea Anamaria Trancă de la Curtea de Apel București şi nu este definitivă, ea fiind atacată de Constantinescu. Este cea mai mare condamnare dată de o instanță românească pentru infracțiunea de abuz în serviciu, care recent a fost parțial dezincriminată de Curtea Constituțională a României după ce a fost atacată tocmai din cauza gravelor abuzuri din Justiție generate de reglementarea ei ambiguă în lege. Culmea este că sentința în acest caz este mai mare decât condamnările pe care judecătorii români le dau frecvent criminalilor, violatorilor, pedofililor sau tâlharilor care comit acte de violență în stradă (în general, acești indivizi primesc pedepse privative de libertate care se situează sub 10 ani, de cele mai multe ori fiind stabilite în jurul a doar trei ani de carceră). În dosarul în care a primit condamnarea-record, Constantinescu a fost judecat pentru punerea în aplicare a unor hotărâri CJC privind amplasarea perdelelor forestiere de protecție agricolă, plantarea de pomi fructiferi și asigurarea de locuințe pentru medici de renume transferați la Constanța pentru a profesa la Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sf. Apostol Andrei”.

MOTIVAREA, PUBLICATĂ DUPĂ APROAPE TREI LUNI

La aproape trei luni de la condamnarea-record pentru o faptă de abuz în serviciu, instanța a făcut publică și motivarea sentinței, care este la fel de halucinantă ca și condamnarea. Documentul arată că judecătorii au dat o pedeapsă spre limita maximă, prevăzută de Codul Penal, pentru că, printre altele, fostul președinte al CJC ar fi tergiversat procesul din cauza stării de sănătate. De asemenea, magistraţii mai susţin că ar fi beneficiat electoral de pe urma programului de împădurire. „În același timp, popularizarea la nivelul tuturor localităților a acestor programe a servit, într-o măsură semnificativă, și promovării electorale a inculpatului Constantinescu“, se arată în motivare. Avocatul lui Constantinescu, Marius Mocanu, spune că este anormal ca o instanţă să majoreze pedeapsa pentru că, din motive medicale, inculpatul nu s-a putut prezenta la instanţă.În plus, avocatul său afirmă însă că magistrații au negat pur și simplu documentele medicale care atestă bolile de care suferă Constantinescu, inclusiv cancerul în formă agravantă. Mocanu reamintește că acesta nu s-a putut prezenta la mai multe termene din toate dosarele pe care le are pe rol și la București, și la Constanța. În timp ce unii magistrați au admis situația evidentă și dovedită de actele medicale, alții l-au târât cu ambulanța pe Constantinescu la instanță chiar punându-i viața în pericol când avea tensiunea în pragul infarctului. Apărătorul lui Constantinescu mai spune că programul de împăduriri a fost votat în unanimitate de consilierii județeni, de la toate partidele, în 2010. Mai mult decât atât, proiectul a fost considerat, inclusiv de reprezentanți ai Guvernului, unul vital pentru prevenirea deșertificării. Și atunci, cum se măsoară câștigul electoral al lui Constantinescu? Procesul din dosarul perdelelor forestiere a durat aproape 2 ani, timp în care zeci de martori au confirmat că pomii au fost plantați și că unii au dispărut din cauza secetei sau pentru că au fost mâncați de animale. Și totuși, procurorii DNA susțin că a fost creat un prejudiciu de 30 de milioane de lei.

MAGISTRAŢII CONSTĂNŢENI REFUZĂ DREPTUL LA APĂRARE

Încarcerat la Penitenciarul Poarta Albă, după ce, în luna iunie, a fost condamnat definitiv la cinci ani de închisoare într-un alt dosar (CMZ, n.r.), Nicușor Constantinescu a formulat mai multe căi de atac extraordinare împotriva sentinței. Una dintre ele este o contestație în anulare depusă la Curtea de Apel Constanța și care are ca prim termen 27 octombrie. În același timp, a formulat un recurs în casație la sfârșitul lunii august împotriva aceleiași condamnări. Potrivit legii, atât apărarea cât și acuzarea trebuie să depună, în scris, poziția față de motivarea sentinței, după care recursul în casație trebuia trimis la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Ori, Nicușor Constantinescu spune că acest lucru nu s-a întâmplat nici la aproape două luni de la depunerea recursului. Fostul preşedinte al CJC a trimis, duminică, 16 octombrie, un comunicat de presă în care îl acuză pe judecătorul Dan Iulian Năstase, din cadrul Curții de Apel Constanța, că refuză în mod abuziv să transmită la ÎCCJ recursul în casație formulat de fostul președinte al CJ Constanța în dosarul Centrului Militar Zonal. „Azi,16 octombrie 2016 se impinesc 55 de zile de tergiversare și refuz ABUZIV al șefului secției penale a Curții de Apel Constanța, judecător Dan Iulian Năstase, care refuză să transmită „Recursul în casație“ formulat de mine împotriva decizie penale din 20 iunie 2016 din dosarul CMZ.În 22 august 2016 am formulat și depus prin avocați „Recurs în casație“ conform noului Cod de procedura penală. Conform art. 439cpp după trecerea a 10 zile de la dată depunerii recursului (timp în care se puteau depune concluzii scrise,atât de către condamnat cât și de acuzare) dosarul trebuia să ajungă la ÎCCJ! Au trecut 55 de zile în care șeful secției penale a Curții de Apel Constanța a ținut depozitat dosarul în arhivă, în mod nelegal! Mi se încalcă astfel dreptul la apărare prin tergiversarea transmiterii recursului în casație de la Curtea de apel Constanța la Înalta Curte de Casație și Justiție“, se arată în comunicatul transmis de Constantinescu.