Decizia ca Diana Nemeş să stea în arest la domiciliu a fost luată având în vedere că urmărirea penală în dosarul în care este cercetată ar putea dura "o perioadă semnificativă de timp", se arată în motivarea deciziei de la Curtea de Apel Bucureşti (CAB) de înlocuire a măsurii arestului preventiv. CAB a decis, luni, înlocuirea măsurii arestării preventive cu cea a arestului la domiciliu în cazul Dianei Nemeş - cercetată în dosarul evaziunii de peste 15 milioane de euro, alături de soţul său, de Sorin Blejnar şi de Codruţ Marta -, hotărârea instanţei nefiind definitivă. Magistratul de la CAB care a judecat cauza a arătat, în motivarea deciziei, că urmărirea penală în dosarul în care Diana Nemeş este cercetată ar putea dura "o perioadă semnificativă de timp". "În prezenta cauză, judecătorul va reţine că, în vederea individualizării măsurii preventive apte a asigura atingerea scopului prevăzut de art. 202 al. 1 Cod de Procedură Penală, se impune a fi avută în vedere şi durata estimată a finalizării urmăririi penale, or, în măsura în care în cauză urmează a mai fi administrate probe, asemenea activităţi pot dura o perioadă semnificativă de timp, astfel încât menţinerea celei mai severe măsuri preventive ar fi în măsură să nu mai contribuie la buna desfăşurare a procesului penal, menţinerea detenţiei neputând fi dispusă în scopul administrării mijloacelor de probă", a scris judecătorul de drepturi şi libertăţi care a dispus arestarea la domiciliu a Dianei Nemeş.

Totodată, magistratul a precizat că a avut în vedere şi aspectele de ordin circumstanţial, respectiv că Diana Nemeş nu este cunoscută cu antecedente penale, are un domiciliu stabil şi doi copii minori în întreţinere, în prezent fiind însărcinată în luna a noua, "toate acestea fiind necesar a fi raportate la gradul de contribuţie în cadrul activităţii infracţionale". Judecătorul a menţionat că faptele săvârşite de Diana Nemeş justifică aprecierea că lăsarea sa în libertate ar prezenta pericol concret pentru ordinea publică, "prin crearea unui sentiment de insecuritate în rândul persoanelor care respectă valorile sociale ocrotite de lege". Procurorii DNA au contestat decizia la instanţa supremă, care a luat ieri în discuţie dosarul, urmând să decidă definitiv dacă Diana Nemeş rămâne încarcerată sau va sta în arest la domiciliu.

În 15 mai, Diana Nemeş, arestată preventiv după extrădarea din SUA, a fost adusă la DNA, pentru a fi audiată în acest dosar şi pentru a fi anunţată că faptele de care este acuzată au fost schimbate, în baza prevederilor din noul Cod Penal. Surse judiciare au declarat atunci că procurorii urmau să îi aducă la cunoştinţă o schimbare de încadrare juridică, respectiv că nu o vor mai cerceta pentru fapta de aderare la un grup infracţional organizat, prevăzută de Legea 39/2003 privind prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate, ci pentru aceeaşi faptă prevăzută în noul Cod Penal. Diana Nemeş este cercetată şi pentru complicitate la evaziune fiscală. Diana Nemeş a fost extrădată din SUA în 7 mai, iar soţul acesteia a fost adus în ţară în 15 mai. Instanţa a confirmat, în zilele în care au fost aduşi, mandatele de arestare preventivă emise pe numele lor în iulie 2012.

Soţii Nemeş au fost aduşi în ţară după ce Curtea Districtuală Washington a dispus extrădarea lor. Anterior, aceştia au fost arestaţi de autorităţile judiciare din SUA, în baza cererii de extrădare transmise, prin intermediul Biroului Interpol din cadrul Poliţiei Române, în localitatea Yelm, statul american Washington. Pe numele soţilor Nemeş a fost emis, în 11 iulie 2012, un mandat de arestare preventivă în lipsă. Tot atunci a fost emis mandat de arestare preventivă în lipsă şi pentru Codruţ Marta, acuzat de complicitate la evaziune fiscală şi constituire a unui grup infracţional organizat, acesta fiind dispărut din 25 mai 2012 şi dat în urmărire internaţională din 30 mai. DNA arăta, în referatul prin care a cerut arestarea mai multor persoane în acest dosar, că Marta a plecat din ţară în mai 2011, dar că până în aprilie 2012 a ţinut constant legătura cu omului de afaceri Radu Nemeş, cu Sorin Blejnar şi ANAF.

Potrivit Ordonanţei de punere în mişcare a acţiunii penale întocmite de procurori, în perioada mai 2011 - iulie 2012, Radu Nemeş, Diana Nemeş, George Guliu, Dumitru Chirvăsitu, Andrei Florin Jugănaru au constituit şi coordonat o grupare infracţională organizată prin iniţierea unui amplu mecanism evazionist care a vizat sustragerea de la plata accizelor aferente a peste 33.000 de tone de motorină care au fost comercializate pe piaţa internă sub denumirea unor produse petroliere inferioare. În această modalitate, bugetul de stat a fost prejudiciat cu suma de 15.203.024 de euro, reprezentând accize şi TVA neachitate. Concret, motorina era achiziţionată în regim suspensiv de la plata accizelor, în scopul declarativ de a fi transformată în păcură. În realitate, motorina era revândută ca atare prin staţiile de distribuţie de carburanţi.

Anchetatorii precizau că gruparea suspectată de evaziune fiscală era structurată pe mai multe paliere, unul dintre ele fiind denumit de procurori "palierul de protecţie". Din acest palier făceau parte fostul şef al ANAF Sorin Blejnar, Alexandru Codruţ Marta (dat dispărut din 25 mai şi dat în urmărire internaţională din 30 mai) şi Viorel Comăniţă.

Procurorii DNA mai arătau că, din indiciile obţinute, Codruţ Marta se baza pentru menţinerea în funcţie, până la mijlocul lunii aprilie, a lui Sorin Blejnar şi Viorel Comăniţă pe relaţiile deţinute de omul de afaceri Emilian Schwartzenberg la nivel guvernamental.

Anchetatorii menţionau, în documentul citat, că Alexandru Codruţ Marta ar fi promis că-l va convinge pe Sorin Blejnar să mai rămână o perioadă la conducerea ANAF în interesul omului de afaceri Radu Nemeş. Soţii Nemeş sunt în atenţia anchetatorilor şi în SUA. O investigaţie condusă de FBI este în curs asupra unor presupuse operaţiuni de spălare de bani de către soţii Nemeş şi alte persoane care ar opera în Washington, dar până în prezent, ei nu au fost acuzaţi de comiterea vreunei infracţiuni în Statele Unite, potrivit site-ului Seattleepi.com. Sursa citată a precizat că Divizia FBI din Seattle a început să investigheze familia Nemeş, împreună cu autorităţi române, încă din 2012, după ce s-a descoperit că aceştia trăiau la Yelm. Investigatorii susţin că familia Nemeş ar fi spălat banii obţinuţi din evaziune fiscală prin bănci din Dubai şi Statele Unite, înainte să fugă din România. Ei ar fi creat, anterior, o serie de firme în Washington, aparent cu scopul de a le folosi pentru spălarea banilor.