Judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție a dat, în 18 martie, la ora 2.00 noaptea, o palmă zdravănă procurorilor DNA, care îl reținuseră pentru 24 de ore pe primarul Constanței, Radu Mazăre, și propuseseră instanței arestarea lui preventivă pentru 30 de zile, alături de omul de afaceri constănțean Sorin Strutinsky. Magistratul a refuzat, din lipsă de probe, arestarea celor doi pentru acuzele de luare de mită, complicitate la luare de mită și abuz în serviciu. La mijlocul săptămânii în curs a fost emisă și motivarea sentinței din 18 martie. Dacă decizia inițială a fost o palmă, motivarea hotărârii în sine este o adevărată chelfăneală juridică pe care magistratul o aplică, în 67 de pagini, procurorilor, pentru înfățișarea în fața instanței cu un caz bazat mai degrabă pe simple presupuneri nesusținute de probe concrete, care duc, în multe cazuri, către contravenții ce fac cel mult obiectul unor amenzi administrative și nicidecum nu pot ajunge subiect de dosar penal.

Pe scurt, în acest dosar, procurorii și-au structurat acuzațiile pe trei mari capitole. Primul capitol vizează trei acuzații de luare de mită de către Radu Mazăre și tot atâtea de complicitate la această infracțiune reținute în numele lui Sorin Strutinsky. Pentru două din aceste acuze, procurorii susțin că Mazăre și Strutinsky ar fi încasat, prin inginerii financiare, bani de la două firme care intenționau să construiască în Constanța un mall, condiționând eliberarea actelor de urbanism necesare lucrărilor de acordarea acestor fonduri. Pentru a treia, cei doi sunt suspectați că ar fi încasat bani pentru contracte fictive de publicitate încheiate de firma Polaris, care, pentru acest "favor", ar fi fost ajutată să câștige licitația prin care a fost concesionat serviciul de salubritate al orașului Constanța pentru 25 de ani. Un al doilea capitol este legat de acuzația de abuz în serviciu față de Radu Mazăre, care ar fi facilitat câștigarea licitației publice de către Polaris. În fine, a treia mare acuzație a DNA este legată de conflictul de interese în care s-ar afla Radu Mazăre pentru că municipalitatea a încheiat contracte de publicitate cu Soti Cable Neptun, administrată de Sorin Strutinsky, cu care primarul Constanței este asociat în alte firme, care nu fac obiectul cercetărilor în acest dosar.

Din cauza spațiului editorial restrâns, nu putem reda pe larg conținutul motivării care desființează întregul caz pe care procurorii îl prezentau ca fiind beton armat. Însă punctăm câteva dintre afirmațiile judecătorului de drepturi și libertăți. În ce privește toate probele cu martori prezentate de DNA, dar și interceptările telefonice dintre administratorii și reprezentanții firmelor care ar fi dat mita, printre care și Arpad Paszkany, fostul finanțator al CFR Cluj, magistratul a opinat că acestea nu conțin elemente doveditoare ale infracțiunilor indicate de procurori. În fapt, niciunul dintre martori nu a declarat că Mazăre sau Strutinsky ar fi pretins mită. Tonul utilizat de judecător în motivare a devenit extrem de dur în ce privește acuzația de mită luată de Mazăre de la firma Tripont, care ar fi dorit să construiască mall-ul: "Argumentația Parchetului este întemeiată doar pe presupuneri și pe prezumții simple, bazate pe caracterul pretins al unor contracte publicitare. (...) Se constată că prestațiile publicitare au fost efectuate din înscrisurile reținute la dosar". În actul de acuzare, procurorul își permite chiar să facă estimări malițioase cu privire la valoarea prea mare a contractelor încheiate de Soti Cable Neptun în comparație cu performanțele televiziunii, fără a-și susține afirmațiile cu un studiu și o expertiză de specialitate, în condițiile în care el nu este expert în materie de publicitate. Practic, la aproape fiecare dintre acuzele DNA, concluzia judecătorului este una singură: "Constat inexistența unor probe care să conducă la suspiciunea rezonabilă că s-a săvârșit fapta". Singura acuzație la care concluzia a fost diferită este cea de conflict de interese în care s-ar afla Mazăre. Iar decizia judecătorului este seacă și simplă - infracțiunea nu există!

În finalul documentului, magistratul face o precizare legată de principala problemă care macină Justiția din România în această perioadă, ce pare și un avertisment pentru procurori - abuzul de arest preventiv. Cităm din încheierea de instanță: "Buna desfășurare a procesului legal este un scop general al măsurilor preventive, dar nu se poate echivala cu un temei care să justifice luarea unei măsuri preventive, indiferent de natura ei".