La Muzeul de Artă Populară s-a deschis, de curînd, o nouă expoziţie temporară, menită să pună în valoare motivele utilizate în arta populară autohtonă, care s-au perpetuat în timp şi spaţiu. Vizitatorul neiniţiat va fi surprins de varietatea de astfel de elemente şi va fi uimit să afle că aceste ornamente nu reprezintă doar forme decorative, ci şi reprezentări care transmit o simbolistică proprie în care subzistă înţelesuri elocvente.

Fie că sînt geometrice, astrale, florale, zoomorfe, fitomorfe, avimorfe, zoomorfe sau scheomorfe, aceste elemente se regăsesc pe obiecte ceramice sau din lemn, pe ţesături, piese de port popular, ouă încondeiate sau podoabe. Unul dintre cele mai întîlnite motive, pe care îl pune în valoare expoziţia temporară, este cel al pomului vieţii, motiv fitomorf întruchipînd străvechiul mit al omenirii, visul irealizabil al tinereţii fără bătrîneţe şi al vieţii fără de moarte. În cultura populară românească, pomul vieţii este considerat bradul de care se leagă tot felul de ritualuri. Un alt motiv des întîlnit, cel al lunii, simbolizează puterea femeii şi se regăseşte pe pieptarele de femeie din zona Pădureni (Hunedoara), în timp ce soarele este imaginea adevărului, a cunoaşterii şi a înţelepciunii. În simbolistica populară, luna reprezintă „ochiul nopţii”, iar soarele - „ochiul zilei”. Animal teluric, şarpele - motiv zoomorf des întîlnit - are un pronunţat rol apotropaic, fiind considerat păzitorul casei, iar reprezentarea sa, pe obiectele de uz casnic sau de ceremonial reprezintă o garanţie a dăinuirii gospodăriei. Motivele florale se regăsesc pe un număr impresionant de obiecte etnografice, fiind simboluri ale dragostei, armoniei, purităţii, renovării, dar şi ale lumii multicoloe, paradisiace şi efemere. Motivele scheomorfe constituie reprezentări ale unor obiecte care fac parte din universul cotidian al ţăranului român: furca, grebla, plugul, fîntîna sau roata de tors. Crucea, simbolul de bază al creştinismului, al vieţii şi al morţii, apare prezentă în expoziţia „Motive decorative tradiţionale”, alături de alte simboluri creştine precum peştele, viţa-de-vie, cocoşul sau biserica.