Iniţiativa Partidului Social Democrat de suspendare a preşedintelui Băsescu este, de departe, momentul politic major al celor peste doi ani de guvernare a Alianţei şi a preşedintelui Traian Băsescu. Tocmai de aceea, clasa politică este conectată la acest demers. Partidele politice trebuie să-şi definească atitudinile. Sprijină, prin vot sau nu demersul PSD. Credem că susţinerea celorlalte partide politice va fi în funcţie de conţinutul efectiv al documentului elaborat de specialiştii PSD. Din acest punct de vedere pot fi dezvoltate două abordări.
Se poate cere suspendarea preşedintelui Băsescu pentru motive de strictă încălcare a Constituţiei. Aici s-ar putea încadra antepronunţarea preşedintelui la alegerea preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii, omisiunea de a încunoştinţa organele judiciare despre un posibil trafic de influenţă comis de premierul Tăriceanu prin biletul transmis preşedintelui, ca şi amestecul în problemele Executivului, prin trimiterea directă a memoriului ALRO către ministrul Codruţ Şereş. Probabil vor mai fi descoperite şi alte încălcări ale Constituţiei în cei doi ani de prezidenţiat Băsescu. Dacă raportul PSD s-ar limita numai la încălcările propriu-zise ale Constituţiei, opinăm că şansele de suspendare sînt minime. Şi este foarte probabil ca nu toate partidele să fie de acord cu demersul. Partidul Conservator a anunţat deja că, dacă motivele suspendării se limitează la cele strict de încălcare a Constituţiei, nu va vota pentru suspendare. Susţinem minimul şanselor de reuşită deoarece, încercînd o apreciere obiectivă, chiar dacă se poate vorbi de o încălcare a prerogativelor constituţionale, niciunul din motive nu are o gravitate care să justifice măsura şi nici nu sînt foarte clar conturate ca încălcări evidente ale legii fundamentale. Aceste elemente îi vor face pe parlamentari să analizeze cu mare atenţie atît motivele invocate, dar şi consecinţele politice ale suspendării preşedintelui. Şi este foarte posibil ca, fie anumite partide, fie anumiţi parlamentari, să nu fie de acord cu suspendarea. Admiţînd că cererea de suspendare ar fi votată de Parlament, trebuie analizate şi consecinţele suspendării. Aceasta deoarece ultimul cuvînt îl au alegătorii, prin referendum. Or, la ora actuală, cota de încredere a preşedintelui Băsescu crează premisele pentru respingerea prin referendum a unei asemenea cereri de suspendare. Considerăm că, dintr-o astfel de dispută, preşedintele ar ieşi întărit, finalitate pe care multe partide şi mulţi politicieni nu şi-o doresc. De aceea, ei ar prefera să nu susţină demersul de suspendare, decît să susţină un demers care l-ar întări pe Băsescu.
Altfel ar sta lucrurile dacă cererea de suspendare ar avea o motivare amplă, incluzînd pe lîngă temeiurile stricte ale încălcării Constituţiei şi alte atitudini ale lui Băsescu, care, chiar dacă nu sînt de natură să ducă la suspendarea lui, au avut totuşi repercusiuni negative asupra societăţii româneşti în ansamblu sau nu se înscriu în conduita decentă a unui preşedinte. Aici s-ar putea încadra repetarea obsesivă a necesităţii alegerilor anticipate, ceea ce a creat o stare de provizorat, atît la nivel politic, cît şi executiv. Sau declaraţia publică potrivit căreia regretă numirea lui Tăriceanu ca premier, sau dobîndirea prin comiterea de infracţiuni a imobilului din strada Mihăileanu, sau prăfuirea la Parchet a dosarului Flota, în care este principalul acuzat şi inculpat, sau divulgarea către miniştri a faptului că sînt urmăriţi telefonic, sau condusul sub influenţa alcoolului, după un chef la Golden Blitz, cu Gigi Becali, sau discutarea unor probleme importante pentru ţară la restaurantul Cocoşatul şi multe altele.
Cu siguranţă, cererea privind motivele suspendării preşedintelui va fi amplu dezbătută, în emisiuni speciale, de către analişti, cetăţenii îşi vor da părerea în cadrul sondajelor realizate de televiziuni, politicienii vor fi invitaţi pe la talkshow-uri. Dacă toate motivele vor fi analizate pe larg, ele vor putea induce, mental, cetăţenilor, faptul că Băsescu este un Preşedinte infractor şi că toată nebunia din viaţa politică şi urmările ei i se datorează. Ceea ce nu este departe de adevăr. Cetăţenii vor reţine numai faptele reprobabile ale preşedintelui şi nu vor fi interesaţi de constituţionalitatea lor. Pentru ei vor cîntări repercusiunile negative pentru societate şi atitudinile dezagreabile ale unui Preşedinte. Argumentaţia poate fi valabilă şi în cazul politicienilor care vor fi chemaţi să voteze cererea de suspendare. În plus, faţă de prima opţiune, chiar dacă prin referendum va fi menţinut în funcţie preşedintele, imaginea lui va fi mult deteriorată prin prisma viitoarelor alegeri. Aceasta pentru că toate faptele negative, încălcările legii vor fi bine întipărite în mintea oamenilor.