Senzaţia de foame apare atunci când organismul a consumat toată energia obţinută din hrană, iar nivelurile glucozei şi insulinei din sânge încep să scadă, dar sunt o mulţime de factori, unii surprinzători, care pot influenţa declanşarea dorinţei de a mânca. Apetitul este controlat prin intermediul unui hormon numit grelină, dar sunt o mulţime de lucruri care pot perturba acest proces de control al poftei de mâncare.

Un studiu al cercetătorilor de la Aberdeen University din Londra arată că celulele cerebrale responsabile cu controlul apetitului îşi încetinesc activitatea pe măsură ce oamenii îmbătrânesc, ceea ce duce, în cele din urmă, la o creştere în greutate începând cu vârsta mijlocie. Acest lucru este explicat prin faptul că senzația de sațietate se instalează mai greu, ceea ce îi face pe oameni să mănânce mai mult. Există însă şi alţi factori care pot influenţa apetitul. Un lucru relativ acceptat este acela că oamenii se simt mai înfometaţi când sunt obosiţi, dar acest efect este ceva mai complicat în cazul femeilor. Un studiu din 2011, al cercetătorilor americani din cadrul Universității Columbia, arată că persoanele care nu dorm destul mănâncă cu 300 de calorii mai mult pe zi, comparativ cu cele care se odihnesc cât au nevoie. Acest lucru se întâmplă pentru că organismul produce mai multă grelină atunci când oamenii nu dorm îndeajuns. Acelaşi studiu a arătat însă că, în cazul femeilor, senzaţia de foame în aceleaşi condiţii de somn puţin este mai accentuată decât în cazul bărbaţilor. Acest lucru duce la un aport caloric de până la patru ori mai mare decât în cazul bărbaţilor. ”Este posibil ca, atunci când suntem treji, organismul să aibă nevoie de mai multă energie pentru a susţine starea de veghe şi, din această cauză, corpul are nevoie de hrană”, a explicat profesorul Russell Foster, director al Sleep and Circadian Neuroscience Institute la Oxford University. ”Pare că organismul cere carbohidraţi şi zaharuri, cum ar fi pâinea şi dulciurile, care sunt alimente a căror energie se eliberează rapid”, a mai afirmat Russell Foster.

Dacă aveţi tendinţa de a mânca un sendviş dimineaţa, în timp ce alergaţi pe scări şi pe stradă ca să nu întârziaţi la serviciu, sau luaţi prânzul în picioare, aceste lucruri s-ar putea să vă facă să vă simţiţi mai înfometat. Modul acesta de a lua micul dejun şi prânzul îi face pe oameni să mănânce mai repede, astfel că nu este destul timp ca semnalele hormonale privind starea de sațietate să se activeze. Specialiştii susțin că senzaţia de sațietate se instalează abia la 20 de minute după masă, astfel că, dacă mâncaţi repede şi pe fugă, procesul acesta este perturbat şi simţiţi mereu că vă este foame. Fluctuaţiile nivelului de progesteron în perioada de dinainte de instalarea menopauzei cresc apetitul femeilor. ”Nivelurile de progesteron variază în perioada de doi până la cinci ani de dinainte de instalarea menopauzei, iar acest lucru pare să afecteze pofta de mâncare”, afirmă Leila Hannah, medic ginecolog. Progesteronul relaxează muşchii netezi ai organismului, cei care controlează organe precum vezica urinară sau tractul gastrointestinal. Când nivelul său creşte, creşte şi nevoia de energie, de aici pofta mai mare de mâncare. Însă Leila Hannah a explicat că, după instalarea menopauzei, acest efect tinde să dispară.

Pofta de mâncare poate fi şi semnul unei sarcini. ”Graviditatea este perioada în care organismul produce noi ţesuturi, necesare dezvoltării embrionului”, a precizat medicul Jude Gunasekera, care arată că este perfect normal ca femeile însărcinate să mănânce mai mult, având nevoie de mai multă energie. Antidepresivele şi medicamentele antialergice pot creşte pofta de mâncare. Este destul de cunoscută situaţia în care oamenii mănâncă foarte puţin atunci când sunt deprimaţi, sentimentele şi gândurile negre făcându-i să nu se gândească deloc la mâncare. Totuşi, tratamentul cu antidepresive, în special cele care conţin mirtazapin, poate stimula foamea. Antidepresivele perturbă funcţia hipotalamusului, partea creierului responsabilă cu controlul apetitului, şi, din această cauză, pofta de mâncare poate creşte când oamenii iau antidepresive. Antihistaminicele, prescrise de medici în cazul alergiilor şi luate de multe persoane împotriva febrei, afectează de asemenea hipotalamusul. Efectul acestor medicamente contra alergiilor asupra poftei de mâncare tinde să fie cumulativ, ceea ce înseamnă că persoanele care iau rar antihistaminice nu vor resimţi o creştere a poftei de mâncare din această cauză.

Nu există o soluţie de combatere a unui apetit mărit cauzat de un tratament medicamentos, dar este bine de ştiut că acest lucru se poate întâmpla, ceea ce poate ajuta la un autocontrol legat de numărul de calorii din alimentaţia zilnică. Cercetătorii Universității Miami sunt convinși că buletinele de ştiri care vorbesc mult despre dificultăţile economice pot face telespectatorii să mănânce mai mult. Un studiu din 2013 a arătat ca oamenii care erau expuşi unor mesaje despre ”vremurile grele ce urmează” consumau mai multe alimente atunci când li se spunea că sunt bogate în calorii, comparativ cu voluntarii supuşi unor mesaje neutre. Când grupul telespectatorilor care urmăriseră ştiri negative a primit hrană despre care i s-a spus că nu are multe calorii, voluntarii au consumat cu 25% mai puţine alimente. Cercetătorii cred că efectul este datorat unui instinct de supravieţuire, care se activează atunci când oamenii aud vorbindu-se despre un viitor problematic.

Plăcerile alimentare vinovate susţin şi mai mult pofta de mâncare. Sunteţi tentat de o bucată de ciocolată? Atunci savuraţi-o, pentru că experţii au descoperit că, atunci când oamenii se simt vinovaţi legat de o experienţă plăcută, vina în sine devine plăcută, încurajându-i să continue. Într-un studiu efectuat în 2012, pe o mie de persoane, de către cercetători ai Universității Northwestern din Chicago, experţii le-au dat voluntarilor dulciuri şi i-au făcut să se simtă vinovaţi înainte de a le mânca. Acest grup de voluntari a consumat mai multe dulciuri şi de mai multe ori decât grupul care nu a fost pus să experimenteze sentimente de vină. Centrul nervos care controlează apetitul este învecinat cu regiunea responsabilă de starea de spirit - sistemul limbic - şi, din această cauză, starea de spirit poate influenţa pofta de mâncare.

Telefonul mobil şi tableta afectează metabolismul. Lumina albastră strălucitoare emisă de dispozitive precum telefoanele inteligente şi tabletele ar putea fi cauza unei creşteri a apetitului, după cum susţin cercetătorii, care au concluzionat, în urma unui studiu de anul acesta, că expunerea la acest tip de lumină poate creşte pofta de mâncare pentru câteva ore, chiar şi în cazul persoanelor care tocmai au mâncat. Experţii Universității Northwestern au mai descoperit că voluntarii care fuseseră expuşi la lumina rece a telefoanelor au prezentat modificări ale metabolismului, cu niveluri ridicate de glucoză şi insulină în sânge. O posibilă explicaţie a acestui efect al luminii albastre este că, pe timpul nopţii, ea dereglează ceasul intern al organismului, care are un rol în a controla nevoia de a mânca. Lumina naturală conţine mai multe culori, inclusiv albastru, aceasta din urmă fiind cel mai puternic semnal pentru creier în a-i comunica dacă este zi sau noapte.