Exporturile Germaniei au scăzut în luna iunie, în special cele care se adresează ţărilor din Zona Euro, în condiţiile în care criza datoriilor suverane din Grecia şi alte naţiuni continuă să aibă un impact negativ. Exporturile în luna iunie au totalizat 92,3 miliarde de euro, cu 1,5% sub nivelul din luna mai, potrivit datelor statistice oficiale. În acelaşi timp, importurile Germaniei au scăzut cu 3% la 776,1 miliarde de euro, rezultând un surplus comercial de 16,2 miliarde de euro. Exporturile către ţările alături de care face parte din Zona Euro s-au diminuat în iunie cu 3%, comparativ cu aceeaşi lună a anului trecut, în timp ce exporturile către celelalte ţări din UE s-au redus cu 0,5%. Pe de altă parte, exporturile către ţările din afara zonei UE au crescut cu 20% comparativ cu anul precedent.

Şi economia Franţei va intra, din nou, în recesiune în acest trimestru, Banca Naţională a Franţei estimând o contracţie de 0,1% în perioada iulie-septembrie. Banca Naţională a Franţei estimează o scădere similară pentru perioada aprilie-iunie. În primul trimestru, economia ţării a stagnat. Franţa a fost la rândul ei afectată de criza datoriilor din Zona Euro, care a diminuat cererea pentru exporturi. Problemele legate de datorii care au afectat ţări din Zona Euro precum Grecia, Spania şi Portugalia, au atins de asemenea mediul de afaceri francez şi încrederea consumatorilor. Franţa intră în recesiune pentru a doua oară în trei ani.

Pe de altă parte, Grecia ia în calcul reducerea pensiilor pentru a respecta angajamentele de austeritate luate faţă de creditorii externi, iar scăderea ar putea varia de la 2-3% pentru pensiile mici până la 15% pentru cele mai mari, au declarat surse apropiate situaţiei. Reducerea pensiilor ar face parte din efortul de a identifica economii de 11,5 miliarde de euro pentru următorii doi ani. Creditorii externi au cerut economiile pentru a continua ajutorul financiar pentru statul elen. Ideea luată în calcul anterior, de creştere a vârstei de pensionare, pierde teren, întrucât ar face mai dificilă scăderea numărului de angajaţi din sectorul public. Guvernul de la Atena analizează şi plasarea a circa 45.000 de angajaţi într-o rezervă de forţă de muncă pentru următorii trei ani, perioadă în care aceştia vor primi salarii diminuate. În plus, 25.000 de contracte pe termen scurt nu vor fi prelungite, parte a planurilor de a reduce cu 150.000 numărul angajaţilor publici până în 2015.