Un nou studiu al Asociaţiei Pro Consumatori (APC) a scos la iveală alte grave nereguli în ceea ce privește compoziția unor alimente. Ce s-a găsit în mozzarella? Mozzarella cu acid citric; 3 din 10 sortimente de mozzarella conţin acid citric Mozzarella cu amidon de cartofi; 84% din sortimentele de mozzarella analizate sunt fabricate din lapte de vacă; 16% din sortimentele de mozzarella analizate sunt fabricate din lapte de bivoliţă; 40% din mozzarella comercializată provine din Germania; 36% din mozzarella comercializată a fost fabricată în Italia; 21% din mozzarella comercializată este fabricată în România; grăsimea raportată la substanţa uscată variază între 27% şi 52%; Valoarea energetică per 100 grame produs variază între 165 kcal şi 339 kcal; cantitatea de grăsimi per 100 grame produs variază între 8,5 grame şi 25 de grame; cantitatea de acizi graşi saturaţi per 100 grame produs variază între 6 grame şi 18 grame; cantitatea de proteine per 100 grame produs variază între 13 grame şi 26 grame; cantitatea de sare per 100 grame produs variază între 0,57 grame şi 3 grame.

Studiul privind calitatea mozzarellei face parte din Campania Naţională de Informare şi Educare: ”Să învăţăm să înţelegem eticheta!”. Prin această campanie, experţii Asociaţiei Pro Consumatori (APC) îşi propun să-i înveţe pe consumatori să înţeleagă eticheta produselor alimentare astfel încât aceştia să facă achiziţii în cunoştinţă de cauză.

Asociaţia Pro Consumatori (APC) a achiziţionat din marile structuri comerciale (hipermarketuri/supermarketuri) 33 tipuri de mozzarella, în vederea realizării unui studiu prin care să atragă atenţia în ceea ce priveşte denaturarea acestui tip de brânză cu impact asupra sănătăţii consumatorilor.

Analizele realizate de experţii APC au condus la descoperirea următoarelor substanţe în unele sortimente de mozzarella: folosirea amidonului în reţeta unor sortimente de brânză mozzarella de către unii producători induce în eroare consumatorul deoarece Mozzarella se obţine numai din lapte, fără adaosuri de altă natură; folosirea clorurii de calciu (E509) în unele sortimente de mozzarella, ca potenţiator de arome, agent de întărire și acidifiant. Clorura de calciu se obține din calcar, prin reacție cu acidul clorhidric sau ca produs secundar la obținerea sodei. Cea mai largă utilizare, în ultimii și viitorii ani, a clorurii de calciuvizează prevenirea formării gheții și îndepărtarea acesteia de pe șosele; față de sarea obișnuită (clorura de sodiu - NaCl), proprietățile clorurii de calciu o fac mult mai eficientă în lupta cu adversitățile iernii pe șosele (este eficientă până la temperaturi de minus 52 grade Celsius), astfel că peste jumătate din producția mondială de clorură de calciu se folosește în acest scop, potrivit APC.

Consumatorii nu ştiu cum este mozzarella adevărată Cum cei mai mulţi din consumatorii acestor produse nu ştiu cum este mozzarella adevărată, se obişnuiesc cu astfel de produse şi le cumpără constant, constituind un segment important al pieţei brânzeturilor, care asigură profituri însemnate celor ce produc şi comercializează astfel de produse şi care nu-şi fac nicio problemă de conştiinţă în legătură cu efectele afacerilor lor asupra sănătăţii consumatorilor. Când nici legea nu este alcătuită corespunzător, iar aplicarea legii se face în spiritul pământului, rămâne puţin loc pentru păstrarea bunei tradiţii.

Produsele lactate falsificate au avut un bun prilej de afirmare şi dezvoltare în contextul în care tot mai mulţi consumatori au trecut la diete de cruţare, în urma indicaţiilor medicilor sau la diete de prevenţie (în cazul consumatoarelor care au format o tabără a vegetarienilor sau veganilor).

Mozzarella este o brânză fără coajă, cu textură apoasă și relativ moale, ușor elastică în stare foarte proaspătă, de culoare albă sau aproape albă (poate avea unele nuanțe imprimate de hrana animalului de la care se recoltează laptele), în bucăți de formă aproape sferică („bocconcini“). Are gust ușor dulce, fin, purtând puternic amprenta laptelui. Pe măsură ce se învechește, devine foarte moale și capătă gust acru. În stare proaspătă, rezistă la frigider câteva zile, păstrată în recipient cu soluție slabă de sare (circa o lingură de sare la un litru de apă). Varianta semi-uscată (Mozzarella rasă) se poate păstra mai mult.

CE CUMPĂRĂM? ”Personal, aş achiziţiona întotdeauna o mozzarella care să fie produsă în Italia şi să poarte una din următoarele mărci de calitate: STG (Specialitate Tradiţională Garantată), DOP (Denumire Origine Protejată) sau IGP (Indicaţie Geografică Protejată). (...) De menţionat că mozzarella tradiţională se păstrează în zer. Totodată trebuie să ştiţi că preţul mozzarelei de bivoliţă este mai mare decât cel al mozzarellei din lapte de vacă”, explică prof. MA Gabriella Pascaru Bisi, Blogger culinar & educator alimentar.

„Mozzarella este un tip de brânză care în ultima perioada de timp a prins la consumatorii de sex feminin din România, care o folosesc fie la micul dejun, fie ca gustare între mesele principale sau la realizarea în casă a unor preparate culinare, cum ar fi de exemplu pizza. Lipsa legislaţiei care să protejeze acest produs lactat natural, absenţa cunoştinţelor temeinice despre acest produs la unii consumatori, coroborat cu o creştere a consumului de mozzarella a dus la apariţia unor brânzeturi tip mozzarella, care nu au nimic în comun cu reţeta tradiţională. În ultimii ani asistăm la un proces de „denaturare legală” a brânzeturilor din cauza vidului legislativ din acest domeniu, fapt care a dus atât la prejudicierea economică a producătoriloroneşti, proces care a culminat, în unele situaţii, chiar cu dispariţia acestora, cât şi la o afectare a intereselor economice ale consumatorilor, punându-le chiar sănătatea în pericol. În aceste condiţii, până când prin intermediul unor legi se va interzice producţia şicomercializarea unor astfel de produse, singura măsură menită să-i protejeze pe consumatori rămâne informarea lor prin realizarea de studii, care să demaşte aceste practici, astfel încât consumatorii să nu mai achiziţioneze produse de o calitate scăzută şi cu încărcătură chimică ridicată. Acest fapt va duce în cel mai scurt timp la dispariţia unor astfel de produse datorită cererii reduse pentru acestea, nemaiexistând interesul economic din partea unor producători pentru fabricarea produselor de acest tip. Le recomand consumatorilor să verifice cu atenţie eticheta acestui tip de brânzeturi şi să evite mozzarella cu aditivi alimentari.”, a spus preşedintele APC, conf. univ. dr. Costel Stanciu.