Zeci de mii de persoane au manifestat împotriva regimului Hosni Moubarak la Cairo, Alexandria şi în alte oraşe importante ale Egiptului, cu ocazia aşa-numitei ”Vineri a plecării”, ziua dată ca ultimatum de opoziţia egipteană pentru plecarea preşedintelui de la putere. La Cairo, susţinătorii preşedintelui egiptean s-au reunit la o moschee pentru o ”zi a loialităţii”, în timp ce demonstranţii antiguvernamentali s-au adunat pentru o ”zi a plecării” şi ”o zi de rămas bun”. O rachetă antitanc a fost lansată, vineri, asupra sediului Securităţii de Stat din oraşul egiptean El-Arish, situat în apropierea frontierei cu Fâşia Gaza, au anunţat martori şi o sursă din serviciile de securitate. Tirul de rachetă, de tip RPG, a provocat un incendiu în clădire şi a spart mai multe geamuri, potrivit martorilor, care nu au putut spune dacă atacul s-a soldat cu victime. Originea tirului de rachetă este necunoscută. Egiptul se confruntă de la 25 ianuarie cu o mişcare de contestare fără precedent, care solicită plecarea de la putere a preşedintelui Hosni Mubarak. Ieri seară, la Cairo se făceau auzite mai multe focuri de armă, iar atmosfera era una de incertitudine, pe fondul violenţelor de peste zi. Postul de televiziune qatariot Al Jazeera anunţase că Mubarak se pregăteşte să plece în exil în Muntenegru, o informaţie neconfirmată din alte surse dar care continua să agite spiritele în rândul protestatarilor, de ambele părţi ale baricadelor.

Regimul Mubarak a recrutat militanţi din rândul muncitorilor sezonieri foarte săraci, pe care i-au trimis pe străzi cu bare metalice, bâte şi cuţite, pentru atacarea protestatarilor, informează ”Der Spiegel”. Confruntările între susţinătorii şi criticii lui Hosni Mubarak au izbucnit miercuri, în apropierea Pieţei Tahrir. Susţinătorii lui Mubarak au atacat cu bâte, cuţite şi pietre, unii venind pe cămile sau cai. În culise, mişcarea pro-Mubarak este controlată de oameni de afaceri care au contracte cu statul, funcţionari publici şi membri ai serviciilor secrete. Militanţii pro-Mubarak au fost recrutaţi prin intermediul filialelor partidului de guvernământ, de obicei contra unor sume cuprinse între 10 şi 15 euro, aceştia fiind dispuşi la orice, pe fondul sărăciei în care trăiesc. Acestora li se adaugă, potrivit ”Der Spiegel”, aproximativ 14.000 de deţinuţi care au evadat sau au fost eliberaţi deliberat din închisori pentru a provoca o situaţie haotică.

Potrivit datelor ONU, protestele s-au soldat cu 300 de morţi şi circa cinci mii de răniţi. Un prim avion încărcat cu material medical trimis de Comitetul internaţional al Crucii Roşii (CICR) a aterizat la Cairo, în Egipt, a anunţat, vineri, organizaţia, deplângând că în unele cazuri, personalul medical a fost împiedicat să ajungă la răniţi. Încărcătura include kituri medicale de prim ajutor care permit îngrijirea a până la 2.000 de răniţi şi material chirurgical pentru tratarea a până la 100 de răniţi grav, potrivit unui comunicat.

Ziarişti ameninţaţi. Un reporter radio şi un cameraman de televiziune brazilieni, trimişi la Cairo pentru a acoperi mediatic revolta populară, au fost arestaţi de poliţie, iar apoi expulzaţi, a informat Agencia Brasil. Televiziunea publică poloneză TVP a decis să îşi repatrieze echipa care transmitea de la manifestaţiile de la Cairo, în timp ce alt post privat de televiziune a luat măsuri similare. Joi, două echipe ale TVP au fost reţinute la Cairo. Ziarişti de la mai multe canale media străine au fost ţinta agresiunilor, în ultimele zile, în Cairo, din partea susţinătorilor preşedintelui Mubarak, care îi acuză că destabilizează regimul. Unii dintre ei au fost arestaţi. Postul de televiziune Al Jazeera a anunţat vineri că biroul său din Cairo a fost atacat de persoane neidentificate, care au distrus echipamentele. Activişti ai organizaţiei Reporteri fără Frontiere (RSF) au protestat vineri, în faţa ambasadei egiptene din Paris, strigând ”Aţi omorât informaţia” şi denunţând violenţele împotriva jurnaliştilor străini din Egipt.

SUA nu vor sista livrările de arme către Egipt. Pentagonul a asigurat joi că nu intenţionează să sisteze livrările de arme către Egipt în lunile următoare, în pofida tulburărilor care agită ţara. SUA vor livra piese de schimb pentru avioane F-16, nave de patrulare pentru paza de coastă şi componente ale muniţiilor. În cursul ultimelor trei decenii, SUA au furnizat Egiptului arme şi antrenament militar de zeci de miliarde de dolari. Sprijinul militar anual al Washingtonului pentru armata egipteană se ridică la 1,3 miliarde de dolari. Armata americană nu are nicio intenţie de a-şi redesfăşura trupele staţionate în Egipt, a mai declarat purtătorul de cuvânt al Pentagonului. Joi seară, Senatul american a adoptat o rezoluţie simbolică, cu unanimitate de voturi, îndemnându-l pe preşedintele egiptean să formeze un Guvern interimar, dar fără să ceară demisia acestuia. Administraţia americană discută însă, cu oficiali egipteni, o propunere care prevede demisia imediată a preşedintelui şi preluarea puterii de către un guvern de tranziţie condus de vicepreşedintele Omar Suleiman, cu sprijinul armatei egiptene. Guvernul de tranziţie ar urma să invite membri ai mai multor grupuri de opoziţie, inclusiv ai grupării Fraţilor Musulmani, să colaboreze pentru a modifica sistemul electoral egiptean, într-un efort care să asigure desfăşurarea unui scrutin liber şi corect în septembrie.

Avertisment european. Liderii europeni, reuniţi vineri la Bruxelles, au avertizat autorităţile egiptene contra oricărui nou derapaj. Manifestanţiile nu trebuie să conducă din nou la violenţe, a avertizat Înaltul Reprezentant al UE pentru Politică Externă, Catherine Ashton. În opinia acesteia, este absolut esenţial ca autorităţile egiptene să înceapă, fără întârziere, un dialog cu opoziţia. Problema Egiptului şi, mai general, atitudinea pe care trebuie să o adopte europenii în faţa valului de mişcări populare din lumea arabă, în urma revoluţiei tunisiene, au apărut în ultimul moment pe agenda acestui summit, consacrat economiei şi energiei. ”Există o dinamică puternică, cu implicaţii pentru regiune în ansamblul ei şi pentru UE”, a recunoscut şi preşedintele UE, Herman Van Rompuy. ”Noi sperăm la o tranziţie în Egipt care să aducă mai multă democraţie, fără o despărţire de Mubarak, care este considerat un înţelept şi un punct de referinţă în tot Orientul Mijlociu”, a adăugat premierul italian, Silvio Berlusconi. În ultimele zile, Europa a părut că urmează poziţia SUA asupra acest dosar.

Îndemn islamist. Liderul suprem iranian, ayatollah-ul Ali Khamenei, a îndemnat populaţia Egiptului să continue revolta până la instaurarea unui regim popular fondat pe religia musulmană, într-un discurs rostit cu ocazia predicii de vineri la Universitatea din Teheran. De asemenea, ayatollahul Khamenei şi-a exprimat speranţa că armata egipteană se va alătura poporului. ”Inamicul principal al armatei este regimul sionist, nu poporul”, afirmă Khamenei. Potrivit liderului suprem iranian, revoltele din Tunisia şi Egipt reprezintă ”un semn al trezirii islamice în lume”. Potrivit lui Ali Khamenei, ”Hosni Mubarak este valetul sioniştilor şi al SUA”.

Scenariile din România, Iran şi Indonezia s-ar putea repeta în Egipt. Criza politică din Egipt ar putea evolua după trei scenarii, preluarea puterii de către o mişcare islamistă, o tranziţie spre democraţie dificilă sub controlul armatei sau aplicarea modelului iniţial al revoluţiei române din 1989, apreciază analişti citaţi de ”Washington Post”. Chiar şi în era Twitter, rezultatul final probabil nu va fi cunoscut decât peste câteva săptămâni. A durat patru săptămâni pentru ca şahul din Iran să se retragă de la putere pe fondul revoltelor. În Egipt, orice tranziţie spre democraţie necesită unele modificări constituţionale. Următorul scrutin prezidenţial este programat pentru luna septembrie. Şahul Iranului, Mohammad Reza Pahlavi, era, la fel ca şi preşedintele Mubarak, un exponent al puterii americane în Orientul Mijlociu, care menţinea relaţiile cu Israelul. Însă când a fost înlăturat după proteste violente, puterea a fost preluată de elita teocratică a ayatollahului Ruhollah Khomeini. Chiar dacă nu există niciun lider islamist egiptean în exil, unii experţi sunt preocupaţi în legătură cu posibilitatea ca mişcarea islamistă să preia puterea la Cairo. În Egipt s-ar putea repeta însă scenariul indonezian, în care tranziţia spre democraţie şi stabilitate să se deruleze sub controlul armatei. Un al treilea scenariu ar fi cel românesc. ”Revoluţionarii români l-au înlăturat de la putere pe dictatorul Nicolae Ceauşescu în 1989 şi l-au executat dar, în doar câteva luni, armata şi elita comunistă au reuşit să îşi asigure supravieţuirea iar noul preşedinte, fost aliat al lui Ceauşescu, a obţinut 85% din voturi în scrutinul din mai 1990”, notează ”Washington Post”. În Egipt, serviciile de securitate, armata, forţele paramilitare, Garda Naţională şi altele, au aproximativ un milion de membri. Este posibil ca elita politică actuală să se infiltreze treptat în rândurile opoziţiei, transformându-l pe Hosni Mubarak într-o personalitate a tranziţiei care ar oferi ideea de schimbare. ”România a fost salvată de faptul că a dorit să devină membră a NATO şi a UE, astfel că, treptat, au fost construite sisteme de guvernare mai democratice. Dar astfel de avantaje nu sunt disponibile în momentul de faţă în Egipt”, subliniază ”Washington Post”.